[stock-market-ticker symbols="FB;BABA;AMZN;AXP;AAPL;DBD;EEFT;GTO.AS;ING.PA;MA;MGI;NPSNY;NCR;PYPL;005930.KS;SQ;HO.PA;V;WDI.DE;WU;WP" width="100%" palette="financial-light"]

Gfk: in Romania, dorinta de cumparare este la nivelul maxim din septembrie 2008

20 aprilie 2016

Asemenea majorității celorlalte țări europene, așteptările economice au scăzut și în România în primul trimestru al anului, potrivit unui raport Gfk privind Climatul de Consum in Europa.

Indicatorul a ajuns la valoarea de 3 puncte în luna martie, ceea ce reprezintă o scădere de 7 puncte în comparație cu luna decembrie, precum și o scădere de peste 19 puncte în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut.

„Această tendință descendentă este surprinzătoare, dat fiind faptul că economia a crescut cu 4,3%, respectiv 3,4% în cele patru trimestre ale anului 2015, în comparație cu aceleași perioade ale anului anterior. Ultima oară când consumatorii români au fost atât de pesimiști cu privire la perspectivele economiei a fost în octombrie 2014.”, se arata in comunicat.

Șomajul a înregistrat doar o ușoară scădere în decursul ultimului an. Totuși, așteptările în ceea ce privește veniturile au crescut cu aproape 7% în primul trimestru al anului, atingând nivelul de 22 de puncte în luna martie. În consecință, consumatorii se așteaptă ca veniturile lor să își revină în următoarele câteva luni, fie ca rezultat al unor creșteri salariale directe, fie ca rezultat al scăderii ratei șomajului (deoarece numeroși oameni vor reveni în activitate).

În România, disponibilitatea pentru cumpărare a crescut semnificativ în acest trimestru, indicatorul crescând cu 11 puncte între decembrie și martie. Această creștere s-a concretizat în revenirea indicatorului în zona pozitivă a scalei, atingând aproape 4 puncte – cea mai înaltă valoare din septembrie 2008. Foarte probabil, decizia guvernului de a reduce TVA-ul cu 4 puncte procentuale începând de la 1 ianuarie 2016 a contribuit la acest rezultat.

„Totuși, consumatorii sunt încă departe de momentul în care vor cheltui banii pe produse și servicii scumpe, deoarece, în acest moment, marea lor majoritate abia dacă dispun de fondurile necesare traiului zilnic.”, se mai arata in comunicat.

Dorinta de cumparare_Mar2016

Rezultatele studiului GfK Climatul de consum în Europa au la bază un sondaj al consumatorilor efectuat la cererea Comisiei Europene în toate țările Uniunii Europene. Sunt chestionate lunar aproximativ 40.000 de persoane din 28 de țări. Aceste persoane sunt reprezentative pentru populația adultă din UE.

Indicatorii GfK ai Climatului de consum în Europa au la bază sondaje lunare concentrate asupra atitudinii consumatorilor. Acestea abordează situația economică generală din diferite țări pe de o parte, și situația gospodăriilor individuale, pe de altă parte.

Întrebările sondajului GfK Climatul de consum în Europa sunt avansate lunar, în principal în cadrul unui sondaj de tip omnibus. Acesta este un sondaj care abordează diferite chestiuni, efectuat fie prin interviuri telefonice, fie în cadrul unor chestionări personale directe.

Din gama lunară alcătuită dintr-un total de 12 întrebări, pentru sondajul GfK Climatul de consum în Europa sunt selectate 5 întrebări care joacă un rol decisiv în ceea ce privește climatul de consum. Cei cinci indicatori selectați privesc așteptările privind starea economiei, prețurile, veniturile, dorința de cumpărare și înclinația de a economisi.

Mai multe detalii aici: Gfk Consumer Climate

Adauga comentariu

Noutăți
Cifra/Declaratia zilei

Anders Olofsson – former Head of Payments Finastra

Banking 4.0 – „how was the experience for you”

So many people are coming here to Bucharest, people that I see and interact on linkedin and now I get the change to meet them in person. It was like being to the Football World Cup but this was the World Cup on linkedin in payments and open banking.”

Many more interesting quotes in the video below:

Sondaj

In 23 septembrie 2019, BNR a anuntat infiintarea unui Fintech Innovation Hub pentru a sustine inovatia in domeniul serviciilor financiare si de plata. In acest sens, care credeti ca ar trebui sa fie urmatorul pas al bancii centrale?