Va rescrie Euro digital viitorul sistemului financiar european?

un articol de Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul XTB România.

Băncile centrale au privit cu atenție evoluțiile din domeniul cripto, și, pe lângă imensele provocări generate de tendința de a atrage proiecte netestate, investitori de diverse grade de risc și informare, cu creșteri explozive urmate de scăderi dramatice, au identificat și unele trăsături inovative.

Succesul criptoactivelor a oferit, într-un fel, un mediu de testare ,,pe viu”, nu în laborator, și a venit cu lecții importante.

Totuși, instituțiile centrale ale arhitecturii financiare nu au libertatea de a experimenta într-un fel de vest sălbatic al începuturilor, ci trebuie să se supună unor reguli numeroase. Stabilitatea sistemului financiar și încrederea cetățenilor și companiilor în băncile centrale sunt în joc. 

Astfel, atunci când iau în calcul variante digitale ale monedelor proprii, băncile centrale înțeleg nevoia de a comunica din timp, și de a face pași mici, diminuând riscurile, dar fiind cu privirea ațintită la beneficii.

Direcția, însă, e destul de clară: versiunea digitală pentru Euro, lira sterlină, dolarul sau yuanul sunt pe cale să devină, sau au devenit deja, în format restrâns, realitate. 

Bănci centrale majore studiază deja de mai mulți ani introducerea unor variante digitale ale monedelor lor. Banca Angliei a vorbit despre un orizont de câțiva ani și a afirmat recent că o decizie finală nu a fost luată. Cu toate acestea, lucrează la un plan general pentru eventualitatea în care s-ar trece la lira digitală.

Fed are un proiect în studiu pe aceeași temă. Un dolar digital ar putea fi, de asemenea, un răspuns la posibilitatea ca China, unde PBOC a testat deja o formă de monedă digitală, să câștige în influența globală prin circulația mai liberă a yuanului digital. 

Ce sunt aceste variante digitale?

CBDC, central bank digital currency, sau moneda digitală emisă de bănci centrale (MDBC) reprezintă o nouă formă de înregistrare electronică a deținerilor de monedă.

Spre deosebire de banii actuali ,,electronici”, vizibili într-o aplicație online a unei bănci sau într-un cont de investiții, această monedă va avea o structură tehnică nouă, permițând o serie de operațiuni imposibil sau dificil de realizat în forma utilizată în prezent. Într-un fel, ele pot fi privite ca îmbinând ușurința de utilizare a ,,criptomonedelor clasice” cu acoperirea reală furnizată de o autoritate centrală.

În cadrul discursului său de la London Business School din noiembrie, membrul Comitetului Executiv al BCE Fabio Panetta (care a și absolvit prestigioasa instituție) a avut un ton deosebit de critic la adresa criptoactivelor, pe care le considera lipsite de valoare intrinsecă. Momentul, după colapsul unei burse majore din domeniu, fusese descris de unii din antevorbitori drept o ,,oportunitate” pentru jucătorii de pe piață. Discursul său, critic atât la adresa abordării speculative a unor fonduri, cât și a modului de supraveghere a pieței cripto în general, a prefigurat, însă, noi reglementări, și posibilitatea de lansare a unui Euro digital, după un studiu îndelungat.

BCE, care a observat o scădere a procentului de utilizare a cash-ului în zona Euro în 3 ani la 59% de la 72%, are în vedere dezvoltarea unei aplicații de plăți contactless și prin coduri QR. Aceasta ar permite consumatorilor utilizarea independentă, dar și băncilor conectarea la propriile platforme, astfel încât utilizatorii, dacă doresc, vor putea folosi aplicațiile de internet deja familiare ale băncilor.

Această interoperabilitate e un semn bun pentru băncile comerciale, care teoretic ar risca o diminuare a prezenței în piață în timp ce băncile centrale ar câștiga masiv în vizibilitate – dacă CBDC ar utiliza o formă de implementare asemănătoare celei actuale din domeniul cripto.

Un astfel de model ar însemna, însă, o complicare a funcționării actuale a sistemului financiar, unde furnizarea de credit către cetățeni și firme e lăsată pe seama intermediarilor bancari.

Ar fi o schimbare, se poate imagina, nepopulară printre bănci, și pe care, se pare autoritățile bancare centrale nu o doresc. Totuși, unele schimbări pot apărea, ușurând viața utilizatorilor de monedă digitală, dar potențial ridicând și teme de dezbatere.

Avantajele aduse de inovație au inspirat comitetul de studiu la Frankfurt, iar utilizarea offline sau plăți condiționate, pre-programate pentru atingerea anumitor condiții ar fi în lista de facilități studiate.

Ar deveni mai simplă utilizarea unor funcții oferite acum de către bănci, în special persoanelor juridice, și se poate bănui că și costul de operare ar scădea – posibil chiar spre 0. Utilizarea offline ar permite tranzacții și atunci când internetul nu este disponibil, și ar oferi de asemenea un nivel de anonimitate comparabil cu cash-ul.

O dezbatere esențială ține de axa de intimitate – transparență, una care induce întrebări dificile

Pe de o parte, autoritățile ar dori cât mai multă transparență, argumentând prin nevoia de a limita utilizările ilicite și, în subsidiar, prin avantajele asupra conducerii politicii monetare – cu atât mai informată, cu atât mai eficientă.

Pe de altă parte, consumatorii se tem de o invadare a dreptului la viață privată.

Cum ar arăta lucrurile dacă orice tranzacție de cumpărare, de bunuri și servicii, ar fi vizibile pentru autoritatea bancară, și altele asociate?

Beneficiile pentru supravegherea sistemului financiar trebuie cântărite cu atenție, și o variantă studiată ar fi de a stabili o limită de valoare peste care tranzacțiile să fie monitorizate mai atent. Interesant, băncile sunt aici de partea celor care ar putea avea de pierdut dintr-o schimbare prea abruptă. CBDC ar putea, cel puțin în parte, ,,ocoli” băncile comerciale, utilizate în prezent pentru plăți și încasări, și alte servicii.

E de presupus că băncile centrale vor oferi însă suficiente concesii, astfel încât inovațiile să nu însemne o erodare prea pronunțată a poziției sistemului bancar.

În același timp, varianta discutată asigură un rol central intermediarilor în gestiunea conturilor clienților, autentificare, operațiuni, și în trecerea de la Euro ,,clasic”, cash sau nu, la Euro digital. 

Tehnologia utilizată ar putea avea, de asemenea, în funcție de variantă, un impact asupra mediului, deși aici există variate moduri de optimizare sau limitare. Urmează să apară detalii despre varianta efectivă aleasă, diferențele între modele fiind foarte înalte.

Un Euro digital este, în prezent, mai aproape de realitate

Anul acesta Comisia Europeană va prezenta propunerea sa legislativă, după ce studiul BCE se va încheia în toamnă și va decide dacă va trece la faza de punere în practică.

Procesul de emitere, însă, va dura, și va avea nevoie de aprobarea Parlamentului și Consiliului UE. Dacă se va aproba, va fi un instrument care va putea simplifica transferurile, extinde acoperirea bancară și reduce costurile.

Va oferi, de asemenea, un concurent pentru unele categorii de criptoactive (în special, dar nu doar, stablecoins) și ar putea veni la pachet cu reglementări care să restrângă suplimentar apetitul pentru domeniul cripto. Un orizont de 1-2 ani pentru startul primului proiect pilot nu pare greu de imaginat.

În plus, anii următori ar putea aduce diferite variante digitale de lire, dolari sau o varietate de alte monede, iar Europa nu va dori să rămână în afara ,,trendului”.