Salariații BRD intră în grevă de avertisment pe 13 august: „nu acceptăm diminuarea drepturilor negociate prin Contractul Colectiv de Muncă”. Personalul bancii a scazut cu 6,5% in primul semestru din acest an.

Pentru investitori, reducerea de cheltuieli indică sustenabilitate financiară, doar că pentru salariați, fără de care Banca nu ar putea funcționa, aceste formulări se traduc prin mai multă muncă, mai multă presiune, echipe mai mici și cerințe comerciale sau operaționale tot mai ridicate. Greva de avertisment de două ore este un semnal că această presiune a ajuns la un nivel care nu mai poate fi ignorat.

Salariații BRD Groupe Société Générale, reprezentați de Sindicatul IMPACT, vor intra în grevă de avertisment joi, 13 august 2026, între orele 15:00 și 17:00. Greva de avertisment este organizată în cadrul conflictului colectiv de muncă declanșat la nivelul BRD în data de 13 August, după epuizarea etapelor legale de negociere și conciliere, în contextul în care ultima ofertă formulată de Bancă pentru noul Contract Colectiv de Muncă a fost respinsă de peste 95% din salariații care au participat la consultare.

Consultarea a avut loc într-o perioadă de concedii și de presiune comercială ridicată, ceea ce face ca nivelul de participare și rezultatul votului să transmită un mesaj foarte clar: salariații BRD nu acceptă diminuarea drepturilor negociate prin Contractul Colectiv de Muncă.

Nu cerem privilegii. Cerem respectarea drepturilor negociate
Sindicatul IMPACT subliniază că acest conflict nu are ca obiect solicitări exorbitante, privilegii sau creșteri generalizate de venituri. În principal, salariații cer păstrarea drepturilor existente în fostul Contract Colectiv de Muncă, precum și ajustări punctuale și rezonabile, în special pentru colegii cu venituri mai mici.

Principalele revendicări rămase nesoluționate vizează:

. menținerea protecțiilor privind salariile compensatorii în caz de concediere pentru motive care nu țin de persoana salariatului;

. păstrarea unei compensații reale în caz de încetare a contractului pentru necorespundere
profesională;

. menținerea voucherelor de vacanță la nivelul initial negociat pentru acest an;

. creșterea valorii tichetelor de masă fără condiționarea acesteia de reducerea altor drepturi;

. majorarea salariilor mai mici de 6.500 lei brut;

. menținerea și actualizarea decontării transportului;

. majorarea contribuției Băncii la Pilonul 3 de pensii;

. menținerea protecțiilor privind pauza de masă în unitățile cu personal redus.

Rezultate financiare solide ale Băncii, în paralel cu reducerea personalului și presiune tot mai mare asupra angajaților
Conflictul are loc într-un moment în care BRD a publicat rezultate financiare și comerciale solide pentru primul semestru al anului 2026. În propriile comunicări către investitori, BRD vorbește despre „dinamică comercială rezilientă”, creștere sustenabilă prin execuție disciplinată, profit net de 784 milioane lei în primul semestru, ROE de 17% excluzând taxa pe cifra de afaceri, creștere de 12% a portofoliului de credite și poziții solide de lichiditate și capital.

În același timp, documentele financiare publicate arată și o reducere semnificativă a personalului. Numărul total de angajați activi ai Băncii a scăzut de la 4.965 la 31 decembrie 2025 la 4.641 la 30 iunie 2026, respectiv cu 324 de persoane în doar șase luni (-6,5%).

În prezentarea rezultatelor, Banca arată cum cheltuielile cu personalul au scăzut cu 8,3% în primul semestru al anului 2026 față de perioada similară a anului anterior, respectiv cu 10,5% în trimestrul al doilea. BRD declară că aceste reduceri de cheltuieli s-au făcut prin optimizarea modelului operațional, redimensionarea rețelei, simplificarea proceselor și eficientizarea organizațională.

Pentru investitori, reducerea de cheltuieli indică sustenabilitate financiară, doar că pentru salariați, fără de care Banca nu ar putea funcționa, aceste formulări se traduc prin mai multă muncă, mai multă presiune, echipe mai mici și cerințe comerciale sau operaționale tot mai ridicate.

Sindicatul IMPACT atrage atenția că nivelul extrem de ridicat al țintelor comerciale accentuează tensiunea din organizație. O estimare internă indică faptul că, la 30 iunie 2026, peste 80% din personalul din vânzări retail era încadrat ca neatingând nivelul minim de target solicitat, în timp ce Banca înregistra un profit net de 784 milioane de lei.

Dacă Banca are rezultate bune, dar majoritatea covârșitoare a salariaților din vânzări sunt considerați ca neatingând targeturile, problema nu este la oameni, ci în modul în care sunt stabilite obiectivele și evaluate rezultatele.

Greva nu este îndreptată împotriva clienților
Sindicatul IMPACT își exprimă regretul față de clienții BRD care ar putea fi afectați de greva de avertisment. Această acțiune nu este îndreptată împotriva acestora. Greva de avertisment este un instrument legal prin care salariații transmit angajatorului că drepturile, veniturile și protecțiile negociate colectiv nu pot fi diminuate fără consecințe sociale și fără o reacție colectivă.

Oamenii din agenții, din call center, din operațiuni, din IT, din suport, din centrală și din toate structurile Băncii sunt cei care, zi de zi, mențin activitatea BRD în funcțiune. Ei sunt cei care duc presiunea reorganizărilor, a reducerilor de personal, a țintelor comercial crescute și a exigențelor operaționale tot mai mari. Greva de avertisment de două ore este un semnal că această presiune a ajuns la un nivel care nu mai poate fi ignorat.

Sindicatul IMPACT rămâne deschis dialogului și identificării unei soluții negociate.

Scenarii posibile după 13 august

Scenariul A — compromis rapid: 35–40%

Dacă managementul consideră că revendicările sunt negociabile, poate reveni cu o ofertă îmbunătățită imediat după greva de avertisment. Acesta ar fi și scenariul cel mai convenabil pentru BRD: o ajustare suficientă a pachetului astfel încât sindicatul să poată prezenta rezultatul ca pe o victorie, fără să se ajungă la întreruperea efectivă a activității.

Scenariul B — negocieri prelungite + presiune sindicală: 30–35%

Este, probabil, scenariul cel mai realist dacă diferențele dintre părți sunt încă mari. Greva de avertisment poate fi urmată de noi acțiuni, fără ca sindicatul să sară imediat la greva generală. În 2015, de exemplu, conflictul privind CCM a dus la pichetarea sediului și ulterior la grevă japoneză, dar nu la grevă propriu-zisă.

Scenariul C — grevă propriu-zisă: 20–30%

Acest risc este real, dar nu inevitabil. Factorul-cheie va fi ceea ce se întâmplă cu participarea la acțiunea de mâine. Dacă participarea este masivă, mesajul pentru conducere este mult mai puternic decât dacă greva rămâne concentrată în anumite unități/departamente. În plus, faptul că salariații au respins oferta în proporție foarte mare îi oferă sindicatului un mandat important pentru continuarea conflictului.

Scenariul D — conflict lung și deteriorarea relației management–sindicat: 10–15%

Acesta este scenariul care ar trebui sa preocupe cel mai mult managementul. Nu neapărat pentru costul unei greve de câteva ore, ci pentru efectul cumulativ: greve → negocieri eșuate → noi acțiuni → deteriorarea climatului intern → plecări de personal → dificultăți în implementarea reorganizărilor.

Ca observație strategică, din perspectiva BRD, costul real nu este neapărat cele două ore de mâine. Este precedentul. Dacă sindicatul demonstrează că poate mobiliza o parte foarte mare din personal, iar conducerea cedează rapid, se poate întări poziția sindicală și pentru viitoarele negocieri. Dacă, dimpotrivă, participarea este redusă și activitatea continuă aproape normal, managementul capătă spațiu de negociere. De aceea, 13 august este mai degrabă un „measurement day” decât un punct final.