[stock-market-ticker symbols="FB;BABA;AMZN;AXP;AAPL;DBD;EEFT;GTO.AS;ING.PA;MA;MGI;NPSNY;NCR;PYPL;005930.KS;SQ;HO.PA;V;WDI.DE;WU;WP" width="100%" palette="financial-light"]

Mugur Isarescu, guvernator BNR: ”trebuie sa avem o strategie nationala in domeniul incluziunii financiare”

19 martie 2018

Cu ocazia conferintei ”Incluziunea financiară – de la vorbe la fapte”, guvernatorul Mugur Isarescu a tinut un discurs in deschiderea evenimentului. Iata cele mai importante declaratii:

”S-a vorbit foarte mult despre incluziune financiară – mărturisesc faptul că în urmă cu mai mulți ani, la o conferință internațională, când am auzit prima oară despre incluziune financiară, mi-am pus și eu întrebarea despre ce este vorba. Incluziunea financiară urmărește să garanteze, treptat, că toți cetățenii, indiferent de nivelul veniturilor, au acces și pot utiliza în mod eficient serviciile financiare de care au nevoie pentru a-și îmbunătăți viața, dar și pentru a ajunge la acel nivel de civilizație financiară, monetară și fiscală pe care ni-l dorim cu toții.

Societățile mai dezvoltate în care se vorbește despre bani sau utilizarea banilor exclusiv în formă bancară, nematerială, au un grad înalt de incluziune financiară. Noi nici nu putem spera să discutăm despre acest nivel, cu excepția unei părți din populația țării, având în vedere nivelul de educație financiară pe care îl are în prezent România. Prin urmare, ce urmărim în esență, când vorbim despre incluziune financiară, este să înțelegem conceptele, să avem o strategie la nivel național în acest domeniu.

Strategia nu trebuie să fie numai a noastră, a celor care suntem aici în sală sau a instituțiilor. Cu atât mai mult nu trebuie să fie numai a Băncii Naționale. Noi ne-am dat seama cât de periculos este să vorbești numai în interiorul unei instituții și mesajele noastre să nu poată să treacă dincolo de zidurile acestei clădiri.

Populația, in extenso, trebuie să cunoască noțiunile economico-financiare pentru a face față complexității produselor financiare din ziua de astăzi, dar și complexității vieții de zi cu zi. Altfel, oricând, un eșec poate să fie transferat pe operațiunea propriu-zisă. De exemplu, creditul riscă să nu mai fie credit, să ajungă un fel de donație cu accept numai dintr-o singură parte și cu argumentația că nu este dată înapoi, și nu mai e credit pentru că debitorul nu a înțeles despre ce este vorba. Acest lucru ar bulversa total mecanismele financiare, economice, practic, o asemenea accepție ar distruge piața creditului și ar crea multiple probleme în lanț în funcționarea economiei de piață.

În calitate de „veteran”, trebuie să vă spun ceva din anii precedenți: în anii ’90, sub presiunea istoriei, trebuia să promovăm legi – legile reformei. Nu intram niciodată în Parlamentul României de atunci fără să ni se pună această întrebare: „Aveți un studiu de impact?” Și aveam un studiu de impact. Puteam să vin și să spun: „Știți, e presiunea timpului, trebuie să facem reformă, tranziția ne așteaptă”. Dar trebuia să facem un studiu de impact.

Faptul că acum se discută legi fără studiu de impact trebuie să ne dea de gândit. A veni cu o lege care spune numai că „am înțeles eu că așa este în Uniunea Europeană” nu este deloc suficient, în primul rând trebuie să vezi ce este Uniunea Europeană, nu este o uniune standardizată în domeniul financiar-bancar, sunt, încă, multe diferențe și divergențe. Și apoi, aș pune întrebarea de la a spune că vrem ca în România creditarea să fie ca în Uniunea Europeană și până la a propune o lege prin care nivelul de trai în România să fie ca în Uniunea Europeană câți pași sunt? Sunt numai câțiva pași și ne vom pomeni și cu promovarea unei legi care să ne spună că trebuie să trăim la fel de bine ca în Uniunea Europeană.

Cred că noi, principalii actori ai educației financiare, trebuie să avem în vedere această realitate. Să nu ne culcăm pe o ureche, am luat premii internaționale în educația financiară, dar nu am reușit să trecem cu mult dincolo de pereții acestei clădiri. Și dacă am reușit să trecem în București, nu am reușit să trecem în țară. România este o țară mare, nu este numai Capitala. Educația financiară trebuie să pătrundă în întreaga societatea românească dacă vrem ca intermedierea financiară, incluziunea financiară despre care vorbim acum, să aibă succes. Altfel, rămânem la vorbe.”

Sursa: BNR

Adauga comentariu

Noutăți
Cifra/Declaratia zilei

Anders Olofsson – former Head of Payments Finastra

Banking 4.0 – „how was the experience for you”

So many people are coming here to Bucharest, people that I see and interact on linkedin and now I get the change to meet them in person. It was like being to the Football World Cup but this was the World Cup on linkedin in payments and open banking.”

Many more interesting quotes in the video below:

Sondaj

In 23 septembrie 2019, BNR a anuntat infiintarea unui Fintech Innovation Hub pentru a sustine inovatia in domeniul serviciilor financiare si de plata. In acest sens, care credeti ca ar trebui sa fie urmatorul pas al bancii centrale?