[stock-market-ticker symbols="FB;BABA;AMZN;AXP;AAPL;DBD;EEFT;GTO.AS;ING.PA;MA;MGI;NPSNY;NCR;PYPL;005930.KS;SQ;HO.PA;V;WDI.DE;WU;WP" width="100%" palette="financial-light"]

APERO: in 2017, 70000 de noi comercianti vor fi obligati de lege sa accepte cardul la plata pana la 31 martie – termenul este nerealist

9 decembrie 2016

Un studiu al Asociatiei de Plati Electronice din Romania (APERO) arata ca in acest moment aproximativ 43,000 de comercianti accepta plata cu cardul, din care doar putin peste 1000 sunt comercianti mari, restul fiind comercianti mici si mijlocii. Acesti 43,000 de comerciantii detin cca. 153,000 de terminale care au fost instalate in aproape 20 de ani (primele inca din 1997).

In urma intrarii in vigoare a legii cash back, de la 1 ianuarie 2017, comerciantii cu vanzarii de peste 10.000 euro/an vor fi obligati sa accepte cardul la plata. APERO estimeaza ca sunt aproximativ 70.000 de comercianti care intra sub incidenta legii. Cu alte cuvinte, vorbim de un necesar de instalat, de cel putin 70.000 de POS-uri (adica aproape jumatate din reteaua actuala), in numai trei luni. Pentru ca legea are termen de implementare de 90 de zile respectiv pana la finele lunii martie 2017.


APERO considera ca acest termen este unul nerealist si va fi imposibil de respectat, motiv pentru care institutia va propune autoritatilor un calendar de implementare.

De asemenea, APERO estimeaza la aproximativ 30 mil. euro costurile bancilor pentru primul an de implementare a legii „cash back”. Intr-un scenariu optimist, institutia apreciaza ca bancile si-ar putea amortiza aceste costuri in 1,5 – 2 ani pentru ca profitabilitatea nu vine automat din cresterea retelei e acceptare, ci din cresterea increderii populatiei in folosirea mijloacelor electronice de plata.

Din studiul Asociatiei rezulta ca sunt eligibili pentru a accepta platile electronice cu cardul aproximativ 370.000 de comercianti, ceea ce conduce catre o rata de adoptie a platilor cu cardul de numai 11,6%. Aproximativ 330,000 comercianti inca nu accepta platile cu cardul desi profilul de activitate se preteaza platilor electronice.

Studiul a mers pe un criteriu incrucisat de analiza in sensul ca a vizat nu doar comerciantii cu o cifra de afaceri anuala de peste 10,000 euro ci si gradul lor de sanatate financiara, respectiv daca sunt pe profit sau pierdere. A rezultat ca in zona comertului cu amanuntul sunt cca. 36,000 de comercianti profitabili, care nu accepta plata cu cardul; peste 90% dintre ei au declarat un profit mai mic de 1 mil. euro.

Foarte interesant este ca harta acceptarii platii cu cardul se suprapune perfect cu dezvoltarea economica a tarii. Discutam de o rata de adoptie de 53% in Bucuresti si Ilfov urmate de regiunea Transilvania unde rata medie de adoptie a platii cu cardul este de 43%. Brasovul si Sibiul insa se situeaza din acest punct de vedere chiar mai sus decat Bucurestiul, cu 54% si respectiv 56%. Sunt urmate de Cluj cu 49%. La polul opus se situeaza Moldova cu 33%, Muntenia (fara Bucuresti si Ilfov) cu 30% si Oltenia cu 29%. Ca si judete avem Teleorman (17%), Vaslui 23%, si Giurgiu si Calarasi cu cate 24% rata de adoptie.

 APERO considera ca serviciul „cash-back” se va impune repede ca un diferentiator in randul comerciantilor. El va stimula afinitatea oamenilor pentru platile cu cardul, va creste vanzarile intrucat pentru a putea retrage cash/numerar prin procedura stipulata de legea cash back este nevoie ca detinatorul de card sa cumpere ceva din magazin. In momentul in care un comerciant va deschide acest serviciu automat ceilalti din proximitate vor trebui sa faca la fel.

Sursa: hotnews.ro

Adauga comentariu

Noutăți
Cifra/Declaratia zilei

Anders Olofsson – former Head of Payments Finastra

Banking 4.0 – „how was the experience for you”

So many people are coming here to Bucharest, people that I see and interact on linkedin and now I get the change to meet them in person. It was like being to the Football World Cup but this was the World Cup on linkedin in payments and open banking.”

Many more interesting quotes in the video below:

Sondaj

In 23 septembrie 2019, BNR a anuntat infiintarea unui Fintech Innovation Hub pentru a sustine inovatia in domeniul serviciilor financiare si de plata. In acest sens, care credeti ca ar trebui sa fie urmatorul pas al bancii centrale?