Volumele tranzactionate pe cardurile BCR au atins in septembrie nivelul din martie, de dinaintea pandemiei. Viitorul este insa incert. Economist sef BCR: „Ne asteptam la cresterea somajului in prima jumatate a anului viitor”

16 octombrie 2020

„Orice lună de carantină mai taie încă un punct procentual din creșterea PIB,” a declarat Ciprian Dascălu – Economist Șef și Director de Cercetare, Banca Comercială Română in cadrul ultimei editii BCR Expert Hub, în care tema abordata a fost “Perspective macroeconomice în condiții de incertitudine ridicată”.

Activitatea economică, potrivit indicelui activității zilnice calculat de BCR, a ajuns, în aprilie, la 26 din nivelul activității economice pre-criză, dar și-a revenit rapid, ajungând la 63% în luna iulie. În schimb, în august și septembrie redresarea economică a fost mai lentă. „În prezent, putem spune că economia funcționează cam la trei sferturi din capacitate, comparativ cu perioada anterioară pandemiei,” spune expertul BCR care estimeaza o contractie economica de -4,7% pentru acest an. Cu alte cuvinte, revenirea economica se va tempera.

Aceasta temperare se vede deja si in volumele tranzactionate pe cardurile BCR, chiar daca in septembrie a fost atins nivelul inregistrat in martie, anterior declansarii starii de urgenta (grafic).

Alte declaratii:

. Dacă luăm în calcul un scenariu alternativ, în care am mai avea încă un episod de lockdown de două luni, similar cu cel din primăvară, am avea o scădere de -7% anul acesta și de -1% în anul următor. Nu vedem însă o probabilitate foarte mare ca acest scenariu să se întâmple;

. Pe de altă parte, dacă ne uităm la contracția din România și Europa Centrală și de Est, aceasta este semnificativ mai mică decât în vestul Europei tocmai datorită faptului că piața forței de muncă era foarte tensionată înainte de criză, ceea ce a permis cererii să se mențină la niveluri destul de ridicate. Ne așteptăm însă la o creștere a șomajului în prima jumătate a anului viitor;

. Sectoarele economice au avut evoluții diferite. Sectorul construcțiilor este în creștere, stimulat de lucrările din sectorul public, în timp ce serviciile și retailul își revin mai greu. Ne așteptăm ca cererea externă să susțină revenirea în sectorul industriei prelucrătoare;

. Pentru dobânzi mai vedem loc de scădere, dar depinde de politica fiscală. Ne așteptăm la reduceri de rezerve minime obligatorii și la injecții de lichiditate în piață;

. Opinia generală este că leul este supraevaluat, corecția se va petrece treptat. Ne așteptăm la o depreciere a leului față de euro de aproximativ 2-3% pe an în termeni nominali pe următorii ani;

. Vedem în continuare inflația de bază rămânând destul de sus;

. La nivelul de politici fiscale, din perspectiva colectării taxelor, în special în cazul TVA, ar fi loc de îmbunătățire. Dacă am ajunge la nivelul Bulgariei sau Poloniei, am aduce venituri bugetare suplimentare de aproximativ 3% din PIB;

. Dacă ne uităm la împrumuturile în moneda locală, România se împrumută de trei ori mai scump decât Polonia;

. Creștere accelerată a raportului datorie publică / PIB pe termen scurt. Agențiile de rating sunt îngrijorate de profilul de creștere a datoriei publice. Pe de altă parte, având în vedere că următoarele anunțuri vor fi înainte de alegerile parlamentare, cred ca vor amâna orice decizie privind ratingul. În decursul anului 2021 agențiile de rating vor aștepta de la Guvernul României să vadă un plan credibil de ajustare fiscală pe termen mediu și lung pentru a menține ratingul neschimbat. Nu cred că se vor precipita să ia o decizie până nu vor vedea instalat un guvern după alegeri. Dacă se mențin deficite ridicate și datoria ajunge la 60-65% din PIB, ne putem aștepta însă la downgrade;

. În trimestrul al patrulea putem observa că trendul pozitiv al indicatorilor de încredere se menține. Ar trebui să avem un avans economic, dar totuși moderat. Depinde si cum va evolua situația legată de pandemie. În scenariul de baza nu am luat însă în calcul măsuri restrictive în T4;

. Aderarea la euro este ar ajuta la atenuarea incertitudinii, ceea ce ar fi benefic pentru economie.

Adauga comentariu

Noutăți
Cifra/Declaratia zilei

Gabriela Nistor – director general adjunct BT

Tendinţele pe care le-am remarcat înainte de începerea pandemiei s-au accelerat pe perioada stării de urgenţă. Am văzut acest lucru ca o oportunitate, un tipping point pentru bancă. Post-pandemie nu avem cum sa ne întoarcem la comportamentul financiar pe care îl aveam până în februarie a.c. Relaţia românilor cu online-ul s-a schimbat. In plus, cardul fizic se va dematerializa. Vom asista la o scădere a cererii pentru cardurile fizice, respectiv la o creştere a preferinţei pentru componenta digitală a acestora.”

Sondaj

In 23 septembrie 2019, BNR a anuntat infiintarea unui Fintech Innovation Hub pentru a sustine inovatia in domeniul serviciilor financiare si de plata. In acest sens, care credeti ca ar trebui sa fie urmatorul pas al bancii centrale in 2020?