Doar 10% din reteaua nationala de ATM-uri este operationala in mediul rural, in conditiile in care aici locuieste peste 45% din populatia tarii. Trei din patru comune nu au bancomat.

În România, la finele primului semestru din acest an, erau instalate în total peste 10.547 de ATM-uri, dintre care 9.488 sunt în mediul urban, arată datele BNR.

Reteaua nationala de bancomate este in scadere puternica, aceasta inregistrand un maxim de 11.738 in iunie 2015; contractie de 10% in ultimii patru ani, pe care populatia din mediul rural o resimte cel mai puternic.

Doar în 695 din cele 2.861 de co­mune din România există un bancomat, arată datele Băncii Naţio­nale furnizate la soli­citarea ZF.

Asadar, in mediul rural exista 1.045 de ATM-uri (10% din total retea la nivel national) iar 2.166 de comune (aproape 76% din numarul total de comune) nu au acces la un bancomat in localitatea lor.

Spre exemplu, în comuna Dor Mărunt din ju­deţul Călăraşi, cel mai apropiat ATM este în ora­şul Lehliu-Gară (din judeţul Călăraşi), la 11 km.

„Sunt câteva sute de oameni care îşi încasează salariile şi pensiile pe card, iar cel mai apropiat bancomat este la aproape 11 km, în Lehliu-Gară. Trebuie să iei un autobuz sau trenul până acolo doar ca să petreci cinci minute în faţa unui bancomat. Este o risipă de timp şi de resurse“, a declarat Maria C., locuitor al satului Dâlga.

„La noi în comuna Corod oamenii sunt chiar foarte nervoşi că bancomatul BCR care exista s-a desfiinţat anul acesta. Plătim o gră­ma­dă de comisioane la bănci şi ar fi normal ca şi sistemul bancar să ofere servicii de bază precum un bancomat. Corodul este o comună mare, de peste 7.000 de oameni. Este anormal să nu existe un bancomat. Mulţi aşteaptă bani de la rudele din străinătate, dar să te duci până la Tecuci şi să te întorci cu un maxi taxi costă 20 de lei.“, a spus Alice Boghiţoiu, consilier local în comuna Corod.

La o altă comună din judeţul Galaţi, Cer­ţeşti, cu 2.400 de oameni, primarul Daniel Coto­ra­nu a făcut solicitări la CEC şi Banca Transil­vania pentru a instala un bancomat, la solicitarea oamenilor din comună, dar fără succes.

Gradul de intermediere ban­cară calculat ca raport între activele bancare şi PIB este de doar 50% în România, cel mai mic din UE, iar întrebarea care se pune este cum poate să crească dacă un serviciu de bază precum accesul la contul curent prin intermediul cardului (bancomatului) nu este asigurat în toate localităţile din România.