Vot istoric in Parlamentul European pentru reglementarea cripto-activelor. Pas important catre adoptia in masa!

Subiectul va fi dezbatut pe larg la conferinta internationala Banking40.ro, din 30 mai. Biletele au fost puse in vanzare.

Parlamentul a aprobat primele reguli ale UE pentru urmărirea transferurilor de cripto-active, prevenirea spălării banilor, precum și reguli comune privind supravegherea și protecția clienților. Textul își propune să se asigure că transferurile cripto, așa cum este cazul oricărei alte operațiuni financiare, pot fi întotdeauna urmărite și tranzacțiile suspecte blocate.

Așa-numita „regulă de călătorie”, folosită deja în finanțele tradiționale, va acoperi în viitor transferurile de active cripto. Astfel, informațiile despre sursa activului și beneficiarul acestuia vor trebui să „călătorească” cu tranzacția și să fie stocate pe ambele părți ale transferului.

Sub incidenta legii vor intra tranzacțiile de peste 1000 EUR din așa-numitele portofele auto-găzduite (self-hosted wallet – o adresă de portofel ce stocheaza un activ cripto detinut de un utilizator privat) atunci când interacționează cu portofelele găzduite gestionate de furnizorii de servicii de cripto-active. Regulile nu se aplică transferurilor de la persoană la persoană (P2P) efectuate fără un furnizor sau între furnizori care acționează în nume propriu.

Plenul Parlamentului European a dat, de asemenea, undă verde noilor reguli comune privind supravegherea, protecția consumatorilor și a mediului specific cripto-activelor, inclusiv cripto-monedele. Legislatia MiCA (Markets in Crypto-Assets regulation) va acoperi cripto-activele care nu sunt reglementate de legislația existentă a serviciilor financiare.

Consumatorii de cripto-active vor fi mai bine informați cu privire la riscurile, costurile și tarifele legate de operațiunile lor astfel ca va fi mai sigur sa detii si sa tranzactionezi aceste tipuri de active, din care fac parte si criptomonedele.

Comisia Europeana spune ca, odata cu adoptia legislatiei MiCA, „consumatorii vor fi protejați împotriva înșelăciunii și fraudei, iar sectorul care a fost afectat de prăbușirea FTX își poate recâștiga încrederea”. Consumatorii vor avea toate informațiile de care au nevoie si, in plus, vor fi monitorizate toate riscurile care stau la baza cripto-activelor inclusiv cel de manipulare a pietei, legea oferind garantii in acest sens.

Votul final formal va avea loc pe 16 mai a.c. in cadrul Consiliului UE, MiCA urmand a fi publicata in Jurnalul Oficial al UE la 20 de zile dupa aceasta data. Intrarea in aplicare va fi in iunie 2024 – pentru emitentii de stablecoin-uri, si in decembrie 2024 pentru toti ceilalti, inclusiv furnizorii de servicii in domeniul crypto-activelor.

Reprezentantii Parlamentului European spun ca industria europeană a cripto-activelor are o claritate de reglementare care nu există în alte țări, nici macar in SUA, tara cu cel mai mare numar de posesori de criptomonede din lume.

Urmatoarea editie de Banking 4.0 este pe 30 mai. Biletele sunt disponibile pe banking40.ro

Ce spun actorii locali – avocati, dezvoltatori, investitori dar si traderi
In avanpremiera dezbaterilor care vor avea loc la Banking40.ro pe 30 mai, conferinta internationala organizata la nivel de experi si dedicata tehnologiei blockchain, am solicitat parerea despre adoptia si impactul MiCA unor actori relevanti din piata locala a serviciilor de cripto, inclusiv din zona de consultanta.

Felix Crisan – CTO Netopia, procesator de plati – inclusiv prin cripto:
„Ma uit la toate organele legislative, congrese, parlamente si vad ca ele stiu sa opereze in doua moduri, au doua viteze: viteza „do nothing” (nu fa nimic) si „over-react” (reactie exagerata). Imi este teama ca acum se indreapta spre „over-react”.
Trebuie sa analizam masura in care implicarea tot mai adanca a guvernelor si bancilor centrale in activitatile conexe mediului cripto intra in contradictie cu filozofia care a stat la baza aparitiei acestei noi clase de bunuri sau monede De exemplu, modul in care libertatile individuale sunt ingradite prin introducerea CBDC. Evenimente de acest tip (n.r. conferinta internationala Banking 4.0), unde sunt prezenti actori cu diverse roluri in industrie, permit expunerea mai multor argumente si intelegerea mai multor perspective. „

Nic Balaceanu – membru in bordul Asociatiei Romane de Fintech, RoFIN.TECH si seful grupului de lucru pe digital euro din cadrul EDFA – European Digital Finance Association:
„Rofintech, parte a EDFA (European Digital Finance Association), a participat la o dezbatere finală la Parlamentul European pe tema MiCA și opinia noastră este că reglementările, bune sau rele, sunt necesare.
Pentru micul investitor, poate însemna mai puțin profit comercial, dar un mediu de investiții mai stabil și mai sigur. Greu de estimat în cifre până nu vedem cum va implementa fiecare țară aceste reglementări. „Migrațiile” în țările cu cele mai rapide și mai competitive implementări MiCA sunt, de asemenea, posibile.
În ceea ce privește CBDC-ul (Central Bank Digital Currency), Rofintech este foarte activ în discuțiile cu factorii de decizie din România pentru că avem convingerea că o monedă digitală va rezolva problemele țării în ceea ce privește incluziunea financiară, trasabilitatea fondurilor, reducerea costurilor pentru banii pe care românii din Diaspora ii trimit acasă (peste 2,5 miliarde de euro anual) și va simplifica aderarea la un euro digital care va apărea după 2025.”
Nu trebuie să uităm că există peste 114 țări care au proiecte de testare și implementare a monedelor digitale. România trebuie să fie în acest tren. Un leu digital ar aduce multe beneficii.”

Andrei Burz-Pinzaru – Partener Deloitte Legal Romania / Reff & Associates, singurul avocat din Big4 care comenteaza fenomenul cripto in spatiul public:
„Cred ca daca realmente statele si-ar dori sa  starpeasca fenomenul cripto, ar putea sa o faca. Nu e nimic complicat. S-ar putea interzice comerciantilor sa mai accepte plati in cripto. S-ar putea interzice bancilor sa accepte clienti din aceasta zona. S-ar putea interzice schimburile cripto-fiat, fiat-cripto. In momentul in care ai face lucrurile astea n-ar disparea cu totul fenomenul dar ar fi redus la un grad de semnificatie foarte mic.
Faptul ca nu se face asta, faptul ca se vorbeste in aproape toate iesirile si luarile de cuvant ale autoritatilor de reglementare, inclusiv de peste ocean, ca trebuie sa reglementam, sa gestionam riscurile dar fara a bloca inovatia, arata ca statele si bancile centrale sunt constiente de faptul ca evolutia tehnologica e inevitabila si vad un potential in zona asta. Au in schimb o preocupare legata de viteza cu care se desfasoara lucrurile si iau o serie de masuri de temperare a accelerarii fenomenului.”

Ilie Puscas, country manager Binance:
„Migrarea bancilor centrale in cripto o sa ajute la adoptie. Este clar un moment de invatare si pentru guverne si cred ca monedele digitale ale bancilor centrale (CBDC-urile) o sa castige teren in urmatorii ani. Ideea e ca prin CBDC-uri se poate controla piata mai usor, prin stablecoins nu se poate.
Pentru noi este important ca MiCA sa se implementeze in Romania, fara probleme. Sa nu implementam ceva local si apoi sa ne trezim ca vine MiCA si schimba tot. Dar intre timp trebuie sa facem educatie.”

Marius Morra – CEO Tokero, platforma de tranzactionare cripto:
„În momentul în care Satoshi Nakamoto a scris White Paper-ul Bitcoin nu s-a gândit foarte tare la MiCA și cu siguranță și-a dorit o descentralizare în adevăratul sens al cuvântului dar realitatea din teren ne arată că avem nevoie de așa ceva pentru protecția investitorilor și nu numai. Personal, atâta timp cât fac sens, sunt făcute cu simț de răspundere și responsabilitate față de cetățean, investitori și mediul de afaceri, față de constructorii de infrastructură, reglementările ar trebui să fie un lucru bun și chiar necesar. Ele vor construi alături de tehnologie, încrederea necesară pentru adoptia in masa.”

George Vlad – trader, cunoscut in spatiul cripto drept Mr. Spread:
„Mi-as dori sa fie o foarte buna comunicare si o buna implementare a autoritatilor din Romania ale acestor reglementari pentru ca spatiul blockchain si cripto in Romania sa nu mai fie privit ca „outlaw”, haiducii internetului, cripto „scameri”. Atata timp cat o parte din tot ce inseamna cripto si blockchain o sa fie reglementata, pentru inceput nu o sa mai aiba nimeni cum sa spuna ca or sa fie scam. (…) Iar bitcoin o sa creasca si mai mult.”

Mihnea Blidaru – fondator CryptoAlphas si administratorul celei mai mari comunitati cripto de pe Telegram, cu 17.000 de urmaritori:
„Reglementarea vine cu aspecte pozitive dar si negative. Pe de o parte intra VC-urile (n.r. Venture Capital Funds), poate cu mai multi bani, si investitori care pana acum s-au ferit de cripto. Pe de alta parte, oamenii de rand, vor fi putin lasati in urma. Pentru ca intr-o piata de genul acesta cand vin oameni si institutii care dispun de resurse financiare importante, tind sa acapareze totul, tind sa faca ei multi bani, si noua o sa ne fie un pic mai greu sa razbatem. (…) M-as bucura sa fie o reglementare un pic cu bun simt, flexibila, pro-comunitate, sa nu mai fie atat de corporate.”

Sergiu Cone, organizator Banking 4.0:

„Organizarea acestei editii de Banking 4.0 este, de departe, cea mai mai mare provocare de cand organizez evenimente. Si fac asta de aproape 25 de ani. Dificultatea este data de faptul ca lumea bancara fuge de cripto si vice-versa. Astazi, sunt banci in Romania ce nu deschid cont bancar celui care declara ca il va alimenta cu venituri din cripto, pe motiv ca nu le permite BNR. Complet neadevarat: banca centrala nu impune astfel de restrictii bancilor comerciale. Si ca acesta, sunt multe alte mituri.

Conferinta internationala Banking 4.0 isi propune sa sparga toate aceste mituri si sa construiasca punti de legatura plecand de la ceea ce au in comun cele doua lumi: tehnologia blockchain. Sunt foarte multe oportunitati. Trebuie doar sa ne cunoastem.„

Mai multe detalii, cu declaratiile celor sus citati, gasiti in materialele video de mai jos:

Banking 4.0 – impactul reglementarii asupra industriei cripto

Banking 4.0 – cripto este aici pentru a ramane – ce va ajuta la cresterea adoptiei?

Urmatoarea editie de Banking 4.0 este pe 30 mai. Biletele sunt disponibile pe banking40.ro

Context international privind adoptia cripto / tehnologiei blockchain
La nivel de individ
Potrivit celor de la Triple A, la nivel mondial, estimarea este ca sunt peste 420 de milioane de oameni care detin cripto, ceea ce reprezinta 4,2% din populatia planetei. Dintre ei, 120 milioane sunt clienti Binance, cea mai mare platforma de tranzactionare cripto din lume.
Peste 6 din 10 posesori de cripto sunt in Asia. Interesant este ca Africa are mai multi detinatori de cripto decat Europa sau America de Sud.

Profilul investitorului in criptomonede se prezinta dupa cum urmeaza: barbat (63%), sub 34 de ani (72%), cu studii superioare (71% are cel putin diploma de licenta) cu un venit mediu anual de 25.000 USD.
Intr-un clasament pe tari al celor mai multi posesori de cripto, USA este lider cu 46 milioane, urmata de India (27 milioane), Pakistan (26 milioane), Nigeria (22 milioane) si Vietnam (20 milioane).

In Romania estimarea este ca peste un milion de oameni au investit in criptomonede, la un moment dat. Concluzia a fost prezentata de iSense Solutions, in urma unui studiu de piata regional efectuat in perioada 6-19 mai 2022, la comanda NOCASH. Studiul, realizat în randul consumatorilor din mediul urban, utilizatori de internet, cu vârste între 18 și 65 de ani, a relevat ca 22% dintre acestia au cumparat criptomonede, de-a lungul timpului. Chiar daca nu se cunoaste cu exactitate cati romani detin criptomonede in prezent, este evident ca numarul lor este net superior numarului de investitori la Bursa de Valori Bucuresti (aproximativ 133.000 la final de 2022).

In acest moment, sunt doua state care au adoptat bitcoin ca moneda nationala („legal tender”): El Salvador (mai 2021) si Republica Central Africana (Aprilie 2022). O serie de alte tari, printre care Anquilla, Paraguai si Venezuela, ar putea sa adopte bitcoin. Sunt, in general state cu inflatie foarte mare si cu multi cetateni in afara care trimit sume importante de bani in tara.

Context international privind adoptia cripto / tehnologiei blockchain
La nivel de banci centrale
Potrivit Atlantic Council – CBDC Tracker, in acest moment, 114 state – reprezentand peste 95% din Produsul Intern Brut mondial, exploreaza emiterea de catre banca centrala proprie a unei monede digitale (CBDC – central bank digital currency). 11 țări au lansat deja o monedă digitală, iar pilotul Chinei, care ajunge la 260 de milioane de oameni, se va extinde în cea mai mare parte a țării în 2023.

Începând cu decembrie 2022, toate economiile G7 au intrat în stadiul de dezvoltare a unui CBDC. 18 dintre țările G20 sunt acum în stadiu avansat de dezvoltare CBDC. Dintre acestea, 7 țări sunt deja în stadiu pilot.

În 2023, peste 20 de țări vor face pași semnificativi către pilotarea unui CBDC. Australia, Thailanda, Brazilia, India, Coreea de Sud și Rusia intenționează să continue sau să înceapă testarea pilot în 2023. De asemenea, Banca Centrala Europeana este probabil să înceapă un pilot anul viitor.

Urmatoarea editie de Banking 4.0 este pe 30 mai. Biletele sunt disponibile pe banking40.ro

Despre Banking 4.0
Organizate de NOCASH EVENTS la nivel de experti, conferintele internationale Banking 4.0 au fost lansate in 2017, in anul care a urmat adoptiei la nivel european a Directivei Revizuite a Serviciilor de Plata (PSD2 – Payment Services Directive).
Odata cu ea incepea democratizarea serviciilor bancare prin intermediul tehnologiei API-urilor (Application Programming Interface), concept de business cunoscut astazi drept „open banking”.
Banking 4.0 promoveaza tehnologiile emergente care vor impacta dezvoltarea viitoare a industriei serviciilor financiare si de plati, indiferent ca vorbim de modelul de business sau de modalitatea in care se desfasoara relatia client-institutie financiara.

Editia de primavara a Banking 4.0 abordeaza tehnologia blockchain si impactul acesteia asupra noii economii digitale (web 3.0), fiind analizate aspecte de tin de active digitale, finante descentralizate (DeFi), CBDC-uri, stablecoin-uri, criptomonede, NFT-uri (Non Fungible Tokens) si metaverse.
Evenimentul gazduieste si o competitie de start-up-uri care au dezvoltat proiecte pe tehnologia blockchain.

Editia de toamna a Banking 4.0 analizeaza impactul celorlalte tehnologii asupra industriei bancare: Inteligenta Artificiala, BaaS (Banking as a Service), RPA (Robotic process automation), SoftPOS, open banking & open finance, machine learning, cloud & quantum computing.
In prezent, Banking 4.0 este un brand recunoscut de industrie ca fiind probabil cel mai relevant eveniment de fintech & digital banking din sud-estul Europei.

Urmatoarea editie de Banking 4.0 este pe 30 mai. Biletele sunt disponibile pe banking40.ro