[stock-market-ticker symbols="FB;BABA;AMZN;AXP;AAPL;DBD;EEFT;GTO.AS;ING.PA;MA;MGI;NPSNY;NCR;PYPL;005930.KS;SQ;HO.PA;V;WDI.DE;WU;WP" width="100%" palette="financial-light"]

Visa Europe lanseaza o strategie nationala pentru generalizarea platilor cu cardul in sectorul public

29 mai 2013

Potrivit analizelor Visa Europe, daca 30% din venituri ar fi colectate prin plati cu cardul, veniturile ar putea creste cu pana la 750 de milioane RON anual. De asemenea, plata prestatiilor sociale pe card ar putea genera economii de circa 400 milioane RON anual.

Visa Europe a lansat Strategia nationala de incurajare si promovare a platilor cu cardul in sectorul public. Obiectivele strategice propuse de Visa Europe sunt reducerea economiei subterane cu 5% in decurs de 4 ani, cresterea gradului de colectare a veniturilor la PIB la 40% (media UE) in 4 ani si economisirea a 1 miliard de RON in distributia beneficiilor sociale intr-un interval de 5 ani.


Strategia propusa de Visa Europe propune stimularea de catre stat a conversiei la plati electronice a fluxurilor de numerar care circula in prezent dinspre populatie catre stat, dinspre stat catre populatie si intre populatie si comercianti, cu scopul combaterii economiei subterane si imbunatatirii performantei administrative.

Pe baza unei analize detaliate a circulatiei fluxurilor de numerar in administratia centrala si locala, Visa Europe a elaborat o serie de propuneri care pot contribui decisiv la reducerea costurilor publice, la cresterea bazei de impozitare, la reducerea economiei subterane si, nu in ultimul rand, pot oferi cetatenilor siguranta si eficacitate in tranzactiile financiare cu autoritatile.

Masurile propuse vizeaza patru directii principale, respectiv imbunatatirea colectarii impozitelor şi taxelor locale cu ajutorul platilor prin card, cresterea eficientei distribuirii ajutoarelor si a prestatiilor sociale prin utilizarea cardului, reducerea birocratiei si cresterea eficientei financiare prin transferul pe card al cheltuielilor realizate cu deplasarile in interes de serviciu in sectorul public si masuri de reducere a economiei subterane prin acordarea unor facilitati la platile electronice prin card.

Plata taxelor şi impozitelor locale

Resursele totale de care dispun administrațiile locale sunt semnificative, de 9% din PIB, dar veniturile din impozitele locale reprezintă doar 3% din veniturile publice totale, în timp ce costurile cu administrarea fiscală locală s-au ridicat la 6,5% din veniturile încasate din taxe și impozite locale.

Pentru susținerea plăților cu cardul a taxelor și impozitelor, Visa Europe propune pe termen scurt clarificarea regimului comisionului de tranzacționare și al celui de distribuție a credențialelor pentru plățile online și asigurarea resurselor pentru rezolvarea solicitărilor de informații sau întrebari ale cetățenilor care doresc să facă sau au făcut plăți pe www.ghiseul.ro.

Pe termen mediu, este nevoie de o practică unitară privind credențialele, de acordarea de stimulente financiare pe o perioadă de doi-trei ani pentru a se ajunge la înrolarea a 75% din primării în sistemul național electronic de plată online, de integrarea tuturor bazelor de date fiscale, de acceptarea depunerii online a declarațiilor fiscale și a altor documente ale contribuabililor și înregistrarea electronică a amenzilor de circulație și, nu în ultimul rând, de promovarea plății online a impozitelor locale.

Simulările realizate de studiile Visa Europe arată că extinderea utilizării cardurilor pentru plata taxelor locale ar avea efecte financiare considerabile, prin reducerea costurilor și, în cele din urmă, creșterea gradului de colectare. Dacă 30% din venituri ar fi colectate prin plăți cu cardul, s-ar economisi cu cheltuielile de administrare circa 23 de milioane RON, iar veniturile ar putea creste cu până la 750 de milioane RON anual.

Plata beneficiilor și drepturilor sociale în România

Sistemul de protecție și asigurări sociale presupune un efort financiar considerabil din partea statului, în condițiile în care 12 milioane de persoane sau familii beneficiază de astfel de transferuri. Cheltuielile anuale cu beneficii și drepturi sociale depășesc echivalentul a 10% din PIB și 28% din cheltuielile publice.

În ultimii ani, acest sistem s-a aflat, în mod repetat, în atenția publică din cauza numeroaselor deficiențe înregistrate în mecanismul de distribuție sau a gradului scăzut de control al autorităților publice față de utilizarea beneficiilor sociale cu destinație precisă. Utilizarea cardurilor bancare ar soluționa ambele probleme în contextul în care ar determina reducerea de șapte ori a costurilor cu transferul beneficiilor și drepturilor sociale și ar permite monitorizarea utilizării sumelor disponibile spre beneficiul destinatarilor reali. Totodată, generalizarea transferurilor pe card bancar a beneficiilor și drepturilor sociale ar ajuta la combaterea economiei subterane întrucât tranzacțiile cu cardul sunt înregistrate automat în casele de marcat, precum și la reducerea dezechilibrelor economice între mediul rural și cel urban datorită creșterii gradului de bancarizare.

În următorii 2-4 ani, Visa Europe propune crearea cadrului juridic necesar folosirii cardurilor bancare pentru distribuția beneficiilor sociale, introducerea în etape a cardurilor în transferul beneficiilor sociale pentru a permite extinderea rețelei de POS-uri și ATM-uri în mediul rural și demararea unei campanii de comunicare publică pentru a explica avantajele şi modul de utilizare a cardului de către beneficiari, furnizori de servicii şi autorităţi publice locale. Economiiile realizate astfel s-ar putea ridica la circa 400 de milioane RON anual.

Cheltuielile realizate de instituţiile publice cu deplasările în interes de serviciu

Cheltuielile realizate de instituţiile publice cu deplasările în interes de serviciu reprezintă 0,3% din cheltuielile publice, dar plățile realizate preponderentîn numerar ridică numeroase dificultăți birocratice, care determină un consum inutil de resurse umane și bugetare.

Visa Europe propune ca instituțiile publice la nivel central să introducă în următorii 2-4 ani utilizarea cardurilor bancare pentru deplasările în interes de serviciu, dat fiind că această măsură ar putea genera economii de circa 12,6 milioane RON prin concentrarea angajaţilor pe sarcinile uzuale, nu pe proceduri necesare deplasării.


Colectarea TVA în România

România se situează pe ultimele locuri în UE în funcție de veniturile colectate la bugetul de stat relativ la PIB, deși ratele de taxare directă și indirectă se situează la niveluri comparabile sau chiar peste media UE. Gradul de conformare la plata TVA este de 56%, de asemenea unul dintre cele mai mici niveluri din Europa.

Sectoarele de activitate importante care prestează servicii populației, unde decalajul TVA este semnificativ mai ridicat față de media națională, respectiv în medie 89% față de 44%, sunt industria hotelieră, restaurantele, jocurile de noroc și pariuri, activitățile sportive, recreative și distractive, activitățile asociative diverse, domeniul reparațiilor de calculatoare și alte activități de servicii, precum curățătoriile și saloanele de înfrumusețare.

Visa Europe propune introducerea unor facilităţi fiscale sub forma reducerii cu 4 puncte procentuale a cotei TVA la plăţile efectuate cu cardul în sectoarele în care evaziunea fiscală are un impact major, ceea ce ar determina o creștere a TVA colectat între 49% (358 mln RON) și 139% (3,3 mld RON). Mai mult, este necesară și demararea unei campanii de informare publică de promovare a acestei măsuri în rândul populaţiei.

Vom reveni cu detalii de la evenimentul de lansare.


Adauga comentariu

Noutăți
Cifra/Declaratia zilei

Anders Olofsson – former Head of Payments Finastra

Banking 4.0 – „how was the experience for you”

So many people are coming here to Bucharest, people that I see and interact on linkedin and now I get the change to meet them in person. It was like being to the Football World Cup but this was the World Cup on linkedin in payments and open banking.”

Many more interesting quotes in the video below:

Sondaj

In 23 septembrie 2019, BNR a anuntat infiintarea unui Fintech Innovation Hub pentru a sustine inovatia in domeniul serviciilor financiare si de plata. In acest sens, care credeti ca ar trebui sa fie urmatorul pas al bancii centrale?