[stock-market-ticker symbols="FB;BABA;AMZN;AXP;AAPL;DBD;EEFT;GTO.AS;ING.PA;MA;MGI;NPSNY;NCR;PYPL;005930.KS;SQ;HO.PA;V;WDI.DE;WU;WP" width="100%" palette="financial-light"]

Sondaj global PwC in randul directorilor financiari: 56% dintre respondenti considera ca organizatia lor ar putea reveni la activitatea obisnuita in trei luni, in cazul in care criza ar fi incheiata astazi

23 aprilie 2020

Aproape trei sferturi (73%) dintre directorii financiari sunt foarte îngrijorați cu privire la impactul crizei coronavirus asupra activității companiilor, majoritatea (80%) așteptând o scădere a veniturilor, potrivit sondajului global PwC COVID-19 CFO Pulse, realizat în rândul a peste 800 de directori financiari din 21 de țări.

Pentru atenuarea efectelor coronavirusului, cea mai mare prioritate a liderilor de finanțe este ținerea sub control a cheltuielilor. Astfel, 77% dintre aceștia iau  în considerare măsuri de reducere a costurilor, 65% planifică amânarea sau anularea investițiilor și 48% revizuirea planurilor de finanțare. Doar 5% au arătat că nu au în vedere nicio acțiune financiară ca urmare a COVID-19.

Aproape jumătate dintre cei chestionați (45%) intenționează să apeleze la programele de sprijin guvernamental. Cele mai frecvente tipuri de sprijin pe care le iau în considerare sunt amânarea plății impozitelor și prelungirea termenelor pentru declarațiile fiscale.

În ceea ce privește forța de muncă, directorii financiari din toate țările se așteaptă la o serie de consecințe pentru angajați: 42% dintre respondenți se așteaptă să introducă șomaj tehnic în luna următoare, iar 28% anticipează concedieri.

Mai mult de jumătate (56%) dintre respondenți consideră că organizația lor ar putea reveni la activitatea obișnuită („business as usual”) în termen de trei luni, în cazul în care criza ar fi încheiată astăzi.

Alte concluzii ale sondajului

În topul preocupărilor directorilor financiari se află recesiunea globală (71%), impactul financiar asupra operațiunilor companiei (70%), reducerea consumului (39%), probleme în lanțul de aprovizionare (31%) și efectele asupra forței de muncă/reducerea productivității (30%).

Dintre cei care iau în considerare schimbarea strategiei de investiții, majoritatea (80%) intenționează să reducă investițiile generale CapEx. Alte reduceri potențiale ar putea veni în operațiuni (60%) și forță de muncă (55%).

Puțini lideri de finanțe indică o reducere a cheltuielilor cu transformarea digitală (21%) și cibersecuritatea sau confidențialitatea datelor (5%).

9% consideră coronavirus o provocare izolată care nu are în prezent un impact major asupra afacerii lor.

Relativ puțini directori financiari s-au declarat preocupați de sursele de finanțare (18%), informații insuficiente pentru a lua decizii bune (15%) sau securitatea cibernetică (6%).

Directorii financiari din Danemarca, Germania și Elveția sunt relativ mai puțin îngrijorați în ceea ce privește impactul potențial al pandemiei asupra companiilor și sunt mai siguri pe capacitatea  organizațiilor de a-și reveni. De asemenea, aceștia sunt mai puțin înclinați să folosească programele de sprijin guvernamental.

Sondajul a fost realizat  în data de 14 aprilie în rândul a 824 de directori financiari  din Armenia, Brazilia, Columbia, Cehia, Danemarca, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Japonia, Kazahstan, Mexic, Orientul Mijlociu, Olanda, Filipine, Portugalia, Singapore, Suedia, Elveția, Thailanda și Statele Unite ale Americii.

Adauga comentariu

Noutăți
Cifra/Declaratia zilei

Anders Olofsson – former Head of Payments Finastra

Banking 4.0 – „how was the experience for you”

So many people are coming here to Bucharest, people that I see and interact on linkedin and now I get the change to meet them in person. It was like being to the Football World Cup but this was the World Cup on linkedin in payments and open banking.”

Many more interesting quotes in the video below:

Sondaj

In 23 septembrie 2019, BNR a anuntat infiintarea unui Fintech Innovation Hub pentru a sustine inovatia in domeniul serviciilor financiare si de plata. In acest sens, care credeti ca ar trebui sa fie urmatorul pas al bancii centrale?