[stock-market-ticker symbols="FB;BABA;AMZN;AXP;AAPL;DBD;EEFT;GTO.AS;ING.PA;MA;MGI;NPSNY;NCR;PYPL;005930.KS;SQ;HO.PA;V;WDI.DE;WU;WP" width="100%" palette="financial-light"]

Singurele companii care se extind în afara granitelor tarii provin din industria de comert electronic – din pacate bancile nu le finanteaza

16 martie 2015

Cel putin aceasta este parerea lui Remus Visan, managing director paravion, companie a carei extindere internationala nu s-a facut pe credit bancar ci in urma vanzarii unui pachet majoritar catre un fond de investitii inca din 2010. In opinia sa, daca nu ar fi facut acest pas, afacerea ar fi murit.

Paravion, una dintre cele mai importante agentii de turism online din Romania, sustinuta de fondul de investitii GED Capital, si-a extins business-ul pe piata din Turcia, in urma achizitiei Bavul.com, conform unui anunt al companiei. “Bavul.com este un brand bine cunoscut pe piata de turism din Turcia, fiind detinut anterior de Turkcell, cel mai mare operator de telecom turc”.

Bavul.com a fost fondat de Turkcell in octombrie 2011 si s-a dezvoltat in Turcia în ultimii 3 ani, atingand un portofoliu de peste 300.000 de utilizatori. Paravion isi va derula activitatile din Turcia sub brandul Bavul.com.
Paravion a inceput sa se extinda la nivel international de la începutul lui 2013, cu o prezenta tot mai crescuta in Bulgaria si Cipru, insa Turcia este o tara foarte importanta pentru Paravion, avand in vedere marimea si potentialul urias al pietei de travel.

„Intentia noastra initiala era sa operam în Turcia sub brand propriu insa achizitia Bavul.com este o oportunitate unica pe care nu o puteam pierde”, declara Remus Visan, Managing Director al Paravion.ro.

„In 2014, extinderea regionala a Paravion a generat o crestere a business-ului online de peste 60%. Dupa achizitia Bavul.com, Paravion vizeaza vanzari online de peste 40 de milioane de euro pentru întreg anul 2015, cu un ritm de crestere mai mare fata de cel din 2014. In plus, brandul Bavul.com ne-ar putea ajuta sa intram foarte curand pe alte piete vecine cu Turcia, iar brand-ul Paravion va fi folosit în Europa Centrala, de Est si de Vest”, afirma si Juan Antonio Carrasco Ferrer, CEO al Paravion.

Paravion a creat o echipa locala in Istanbul, care asigura partea de customer support, de contractare si servicii financiare pentru Bavul.com si vede sinergii interesante pe zona de mobile. In Turcia, bavul.com – impreuna cu Turkcell – a lansat prima aplicatie pentru mobil descarcata si utilizata de peste 300.000 dintre abonatii Turkcell. Pe piata romaneasca, paravion a lansat o aplicatie similara in septembrie 2013, tot in parteneriat cu un operator telecom – Vodafone Romania. La un an de la lansare, aplicatia genera deja vanzari de pe terminale mobile de peste 1 mil. de euro. In noiembrie 2014, Visan anunta ca rata de adoptie a rezervarilor online de pe mobil a depasit 12% (prin aplicatia Paravion powered by Vodafone) si asteptarile erau ca vanzarile sa depaseasca 3 mil. Euro pana la finele lui 2014.

Legat de procesul de extindere, Visan considera ca: „E momentul cel mai potrivit pentru afacerile romanesti si ar trebui sa în­cerce si altii, din alte industrii. Se invata mult in Ro­ma­nia despre cum sa faci business. Daca re­u­sesti aici, poti avea curaj sa te duci si in alta parte.“, a declarat Visan, in emisiunea ZF Live.
Din pacate bancile din Romania nu sprijina dezvoltarea afacerilor online, managerul Paravion gaseste si o explicatie: „bancile nu inteleg businessul in online”.  Visan este convins ca daca nu ar fi vandut brandul catre un fond de investitii în 2010, afacerea paravion ar fi murit.

„Daca nu vindeam paravion.ro în 2010, cred ca firma murea pentru ca ai nevoie de investitii in tehnologie ca sa te dezvolti. As fi ramas la un nivel ok, dar pentru brand nu ar fi fost o decizie inspirata sa nu vand.“

Tehnologia joaca un rol esential in viata companiei. Paravion a inregistrat in 2014 o cifra de afaceri mai mare cu 40% fata de anul anterior, pana la 78 de milioane de lei (aproape 18 mil. euro), iar Remus Visan apreciaza ca la aceasta a contribuit „cresterea considerabila in ceea ce priveste numarul de vacante platite online cu cardul, care dupa primele sase luni ale anului, erau de zece ori mai multe fata de cele realizate in prima jumatate a lui 2013.“

In Romania, circa 15-20% din biletele de avion se vand online, de la rezervare pana la plata cu cardul, iar managerul paravion.ro apreciaza ca „potentialul de crestere a pietei este foarte mare”.
« Anul trecut estimez ca vanzarile de bilete de avion au fost undeva la 400 milioane euro, din care 15% în online, deci minim trei milioane de bilete.Portalul paravion.ro a avut 100.000 de clienti pe acest segment.”

Compania, care a devenit si agregator de tour-operatori, este operationala în prezent pe patru piete: Romania, Bulgaria, Cipru, Ungaria, la care se adauga acum si Turcia. Paravion este una dintre cele mai importante agentii de turism online din Romania, oferind servicii precum rezervari de bilete de avion, vacante, închirieri auto si hotel. Website-ul beneficiaza de un call center disponibil 24 de ore din 24 iar tranzactiile de plata onlinecu cardul sunt procesate de PayU Romania.

Portalul paravion.ro a fost cumparat în 2010 de fondul de investitii GED, astfel ca procesul de extindere este dictat de interesele in regiune ale fondului de investitii si sustinut financiar de acesta, care este actionar majoritar si la Happy Tour. Motivul extinderii l-a reprezentat faptul ca Romania nu mai ofera cresterea vizata de companie.

Adauga comentariu

Noutăți
Cifra/Declaratia zilei

Anders Olofsson – former Head of Payments Finastra

Banking 4.0 – „how was the experience for you”

So many people are coming here to Bucharest, people that I see and interact on linkedin and now I get the change to meet them in person. It was like being to the Football World Cup but this was the World Cup on linkedin in payments and open banking.”

Many more interesting quotes in the video below:

Sondaj

In 23 septembrie 2019, BNR a anuntat infiintarea unui Fintech Innovation Hub pentru a sustine inovatia in domeniul serviciilor financiare si de plata. In acest sens, care credeti ca ar trebui sa fie urmatorul pas al bancii centrale?