Scepticism privind adoptia augmentarii umane: noua din zece persoane (88%) declara ca se tem ca trupurile lor ar putea fi hack-uite de infractorii cibernetici

21 septembrie 2020

Cercetările arată că majoritatea dintre noi am schimba ceva la noi, dacă am putea. Cu toate acestea, mulți oameni se tem că augmentarea umană ar putea fi rezervată doar celor bogați – și corpurile noastre ar putea fi ținta atacatorilor cibernetici.

Un studiu amplu realizat pe 14.500 de adulți din 16 țări din Europa și Africa de Nord a arătat că italienii sunt cei mai susceptibii să ia în considerare augmentarea umana (81%) iar britanicii cel mai puțin (33%). Unii respondenți și-au exprimat chiar dorința de a conecta smartphone-urile la corpul lor.

Majoritatea oamenilor își doresc ca augmentarea umană să fie folosită pentru binele umanității, 53% dintre ei spunând că ar trebui să fie folosită pentru a îmbunătăți calitatea vieții. În general, în fiecare țară, obiectivul pentru orice augmentare umană a fost îmbunătățirea sănătății per ansamblu (40%) sau a vederii (33%).

Cu toate acestea, rămân unele îndoieli, respondenții declarând că se tem că augmentarea umană se va limita la cei bogați (69%), în timp ce aproape nouă din zece persoane (88%) au declarat că se tem că trupurile lor ar putea fi hack-uite de infractorii cibernetici.

Deși înainte părea un lucru SF, conceptul de recreere sau îmbunătățire a abilităților noastre fizice și mentale – a început să prindă viață recent, întrucât tehnologia a devenit o parte din ce în ce mai importantă a vieții noastre de zi cu zi.

Marco Preuss, Directorul Echipei Globale de Cercetare și Analiză Kaspersky, Europa, a declarat:

Augmentarea umană este una dintre cele mai semnificative tendințe tehnologice de astăzi. Putem observa deja o gamă largă de aplicații practice desfășurate în domenii cotidiene ale vieții noastre, cum ar fi sănătatea și asistența socială, sportul, educația și transportul. Exoscheletele pentru incendii și salvare sau bioprintarea organelor sunt doar două dintre exemple.”

Dar oamenii sunt îndreptățiți să fie precauți. Pasionații de augmentare testează deja limitele a ceea ce este posibil, așa că avem nevoie de standarde cu care să cădem de comun acord pentru a ne asigura că augmentarea își atinge potențialul maxim, minimizând, totodată, riscurile.”

În România, principalele motive pentru care oamenii ar fi dispuși să accepte augmentarea sunt legate de îmbunătățirea stării generale de sănătate (61%), îmbunătățirea vederii (37%) sau a capacității intelectuale (35%). Acestea sunt, de altfel, principalele trei arii în care românii consideră că ar avea nevoie de o ameliorare.

Per total, 72% dintre români ar lua în considerare augmentarea umană, problemele ridicate de aceasta ținând, în viziunea conaționalilor noștri, de preț și de posibilitatea de hacking a instrumentelor care permit augmentarea.

Alte descoperiri ale cercetărilor Kaspersky:

Adulții din Europa de Sud, inclusiv Spania, Portugalia, Grecia și Italia, împreună cu cei din Maroc, sunt printre cei mai deschiși la augmentarea umană

Adulții din Marea Britanie și Franța par a fi cei mai sceptici în ceea ce privește augmentarea umană, 36% dintre britanici și 30% dintre francezi fiind total împotriva conceptului. Mai mult de jumătate dintre adulții din Franța (53%) și Marea Britanie (52%) consideră că augmentarea umană poate fi periculoasă pentru societate, cu mult peste media studiului, de 39%.

Posibilitatea de a-ți face corpul mai atractiv a atras mai mult de o tremie (36%) dintre femei și doar un sfert (25%) dintre bărbați, în timp ce bărbații sunt mai interesați să-și îmbunătățească forța (23%) decât femeile (18%).

Aproape jumătate (47%) dintre cei intervievați consideră că guvernele ar trebui să reglementeze augmentarea umană. Marea Britanie este în favoarea intervenției guvernamentale (77%), în timp ce Grecia este cea mai rezistentă (17%).

O treime dintre oameni (33%) sunt “entuziasmați” de ideea augmentării umane, dar femeile (21%) sunt mai înclinate decât bărbații să fie mai degrabă îngrijorate decât entuziasmate de acest concept.

Cred că majoritatea oamenilor vor fi dispuși să fie augmentați, atâta timp cât acest lucru se va întâmpla cu pași mici și vor putea vedea beneficii economice și medicale”, a spus Zoltan Istvan, scriitor. “Din punct de vedere istoric, oamenii sunt de obicei reticenți la inovațiile tehnologice în primă fază, dar le acceptă pentru că își dau seama că locurile lor de muncă, mijloacele de trai și securitatea națională sunt în joc”.

Pentru profesorul de origine română, specializat în problemele de etică implicate de AI, Julian Savulescu, cel mai important aspect al augmentării umane este cel psihologic – îmbunătățirea capacităților noastre cognitive, cât și a celor morale.

Cea mai mare amenințare cu care ne confruntăm este inegalitatea umană în ceea ce privește comportamentul uman, inclusiv cel moral”, avertizează Savulescu.  “Augmentarea umană are potențialul de a adânci inegalitățile existente, astfel încât provocarea pentru guvernele din întreaga lume este aceea de a valorifica potențialul augmentării umane pentru binele comun.”

David Jacoby, Senior Security Researcher la Kaspersky a concluzionat: “De-a lungul istoriei, persoanele rău intenționate au exploatat întotdeauna noile tehnologii – dar, în general, aceste procese tehnologice au fost pozitive pentru omenire – și sunt sigur că acest lucru se va întâmpla și cu augmentarea umană. Acestea fiind spuse, trebuie să rămânem vigilenți cu privire la amenințarea abuzurilor sau a atacurilor, astfel încât, atunci când augmentarea umană va deveni o realitate de zi cu zi, securitatea să nu fie un aspect asupra căruia să trebuiască să ne fi gândit din timp”.

Puteți citi raportul integral aici.

Despre cercetare

Studiul de teren a fost realizat de Opinium Research în perioada 9-27 iulie 2020. Opinium a adunat răspunsuri de la 14.500 de adulți din 16 țări, inclusiv Austria, Belgia, Republica Cehă, Danemarca, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Maroc, Olanda, Portugalia, România, Spania, Elveția și Regatul Unit.

Adauga comentariu

Noutăți
Cifra/Declaratia zilei

Gabriela Nistor – director general adjunct BT

Tendinţele pe care le-am remarcat înainte de începerea pandemiei s-au accelerat pe perioada stării de urgenţă. Am văzut acest lucru ca o oportunitate, un tipping point pentru bancă. Post-pandemie nu avem cum sa ne întoarcem la comportamentul financiar pe care îl aveam până în februarie a.c. Relaţia românilor cu online-ul s-a schimbat. In plus, cardul fizic se va dematerializa. Vom asista la o scădere a cererii pentru cardurile fizice, respectiv la o creştere a preferinţei pentru componenta digitală a acestora.”

Sondaj

In 23 septembrie 2019, BNR a anuntat infiintarea unui Fintech Innovation Hub pentru a sustine inovatia in domeniul serviciilor financiare si de plata. In acest sens, care credeti ca ar trebui sa fie urmatorul pas al bancii centrale in 2020?