Raport UE: „desi romanii utilizeaza intens retelele de socializare, acestia manifesta reticenta pentru tranzactionarea online”

Desi Romania este pe ultimul loc in UE in privinta utilizatorii internetului pentru cumparaturi, si pe penultimul la banking online, Asociatia Romana a Magazinelor Online vede acest lucru ca pe o mare oportunitate de crestere si estimeaza ca, pana in 2020, comerțul online are potențial de a-și dubla valoarea până la 5 mld. euro.

Deși, dintre cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, România se situează pe ultimul loc în ceea ce privește digitizarea, iar progresele înregistrate în ultimii ani sunt mai degrabă lente, România are perspective foarte bune de creștere în perioada imediat următoare pe fondul măsurilor de dezvoltare a infrastructurii de comunicații, dar și de creștere a competențelor digitale, după cum arată raportul intermediar privind sectorul digital din UE (EDPR), publicat recent de Comisia Europeană.

Raportul urmărește progresele înregistrate de statele membre în domeniul digitizării, combinând datele cantitative furnizate de Indicele Economiei și Societății Digitale (Digital Economy and Society Index, DESI) cu informații calitative privind politicile specifice ale fiecărei țări.

Raportul este structurat în jurul a cinci capitole: conectivitate, capital uman, utilizarea internetului, integrarea tehnologiei digitale și servicii publice digitale.

În raportul DESI pentru 2017, România face parte din clusterul de țări cu performanțe scăzute, alături de Bulgaria, Grecia, Italia, Croația, Polonia, Cipru, Ungaria și Slovacia. La polul opus, Danemarca, Finlanda, Suedia și Olanda au cele mai avansate economii digitale din UE.

Deși românii utilizează intens rețelele de socializare și apelurile video, aceștia manifestă reticență în ceea ce privește tranzacțiile online, România înregistrând unele dintre cele mai scăzute niveluri din UE în ceea ce privește cumpărăturile online și serviciile bancare online, se mai arată în raport.

Deși românii utilizează intens rețelele de socializare și apelurile video, aceștia manifestă reticență în ceea ce privește tranzacțiile online, România înregistrând unele dintre cele mai scăzute niveluri din UE în ceea ce privește cumpărăturile online și serviciile bancare online.

Autorii raportului apreciaza ca aceasta este principala provocare cu care se confruntă România în ceea ce privește utilizarea internetului, deoarece economia digitală este propulsată în parte de încrederea cetățenilor în canalul online.

În ceea ce privește comerțul electronic, este nevoie de o delimitare mai clară a legislației aplicabile și a modului în care aceasta este aplicată. Un plan de acțiune privind comerțul electronic planificat de guvernul român ar trebui să ajute în acest sens. În ceea ce privește serviciile bancare online, lipsa de încredere a publicului ar putea fi abordată prin măsuri precum încurajarea băncilor să limiteze sau să elimine comisioanele pentru serviciile bancare online și promovarea serviciilor bancare online în instituțiile publice.

Legea recent adoptată care prevede ca toate magazinele cu o cifră de afaceri mai mare de 10 000 EUR/an să aibă instalate terminale POS ar trebui să genereze, de asemenea, un grad mai mare de încredere în plățile electronice.

„Comerțul online se poate dezvolta peste o infrastructură digitală solidă și având o populație cu competențe digitale bune. Vestea bună este aceea că avem perspective favorabile de creștere în ambele direcții, ceea ce ne îndreptățește să anticipăm o dublare a comerțului online până în 2020. Să cumperi online înseamnă să economisești timp și bani, să găsești diversitate mai mare de produse și servicii mai bune, pe care să le accesezi din confortul propriei locuințe”, a declarat Florinel Chiș, director executiv Asociația Română a Magazinelor Online.

Întreprinderile din România continuă să fie în urma celor din alte state membre în ceea ce privește valorificarea oportunităților oferite de tehnologia digitală. România se află încă pe ultimul loc în Europa în ceea ce privește integrarea tehnologiei digitale în afaceri, chiar dacă au fost înregistrate unele progrese.

Cea mai mare creștere față de valoarea din anul anterior a fost înregistrată în legătură cu proporția firmelor care utilizează platformele de socializare, aceasta crescând de la 6 % la 8 %. Chiar și luând în calcul această creștere, România rămâne pe ultimul loc în legătură cu acest indicator.

Această situație contrastează cu proporția ridicată a utilizatorilor de platforme de socializare din țară. În plus, nu s-au înregistrat progrese în ceea ce privește IMM-urile cu vânzări online (7 %) și se observă o scădere în ceea ce privește utilizarea serviciilor de cloud (-5 %) și cifra de afaceri a IMMurilor aferentă comerțului electronic (-4,3 %).

O alta concluzie a raportului este legata de politici: România nu are încă o strategie pentru digitizarea industriei; componente precum cloud computing, datele deschise și comerțul electronic sunt incluse în Strategia națională privind Agenda Digitală pentru România, însă accentul pare să fie pus mai mult pe măsuri de sprijin pentru cetățeni decât pe mediul de afaceri.

„În ansamblu, pare să existe o foarte mare nevoie de adoptare a unor măsuri de politică prin care să fie sprijinită utilizarea tehnologiilor digitale în activitatea de zi cu zi a companiilor. Companiile din România nu par să vadă tehnologia digitală ca pe un instrument pentru stimularea productivității și favorizarea creșterii. Tehnologia TIC și serviciile bazate pe cloud sunt văzute mai degrabă ca o investiție suplimentară semnificativă decât ca o condiție prealabilă pentru o întreprindere de succes. Conceptul de centre digitale, precum cele care există în prezent în Cluj-Napoca sau București, este benefic pentru companii și poate fi extins către alte zone din România.”, potrivit sursei citate.