Prima luare oficiala de pozitie a BNR legata de Bitcoin si alte scheme de moneda virtuala – in principiu nimic bun, doar riscuri

Istoria si evolutia bitcoin in Romania nu este de lunga durata insa este in egala masura exploziva si contradictorie ca dezvoltare. In iunie 2013 se anunta, in premiera absoluta, acceptarea platii cu bitcoin la un comerciant roman. Primul business din Romania care accepta bitcoin la plata era restaurantul „La Conu Iancu” din Bucuresti. Pana la sfarsitul aceluiasi an, patronii aveau sa vanda afacerea iar noul management a renuntat la acceptarea bitcoin.

In decembrie 2013, se lansa prima platforma de tranzactionare bitcoin www.btcxhange.ro, care avea sa genereze volume de peste 7 mil. RON, numai in cursul anului 2014, platforma deschizand conturi pentru peste 2.000 de persoane. Exitand aceasta cerere, compania a dezvoltat si o platforma pentru magazinele online care doresc sa proceseze tranzactii de acceptare bitcoin – www.btcxpay.ro

Pana la finele anului 2014, in afara de f64.r0 – cel mai mare magazin din sud estul Europei specializat in comercializarea de produse foto-video – o serie de alte magazine online, printre care si floria.ro au implementat plata cu bitcoin sau se aflau in diverse faze de implementare. A venit insa anuntul din 19 decembrie 2014 cand managementul BTCXchange SRL preciza ca programatorul principal al firmei a plecat si a preluat controlul asupra serverelor, fapt ce a declansat inceputul sfarsitului. In 9 februarie 2015, compania avea sa emita un nou comunicat legat de incetarea activitatii.

In ciuda acestui faliment, interesul pentru bitcoin al antreprenorilor locali merge mai departe.

La inceputul lunii decembrie 2014, NETOPIA mobilPay anunta integrarea tranzactiilor cu Bitcoin, cea mai utilizata moneda virtuala descentralizata din lume. Astfel, „peste 6.000 de comercianti parteneri mobilPay vor avea acces instant la procesarea Bitcoin, fara costuri suplimentare de dezvoltare”, potrivit comunicatului.

Radu Georgescu (fost CEO Gecad ePayments) impreuna cu un grup de investitori a dezvoltat si el o platforma de tranzactionare bitcoin, cu pretentii de acoperire la nivel continental. Coinzone, caci asa se cheama platforma, propune un nou payment gateway global pentru Bitcoin si monede virtuale cu localizare pentru Europa si tarile emergente. Compania are operatiuni in Statele Unite si Europa, dar si o puternica prezenta in Romania prin departamentul sau de dezvoltare.

Site-ul era lansat in mai 2014, lansarea oficiala a platformei de tranzactionare avand loc la inceputul lunii decembrie 2014 a anului trecut. „Platforma de tranzactionare pentru moneda virtuala Bitcoin, accesibila on-line sau ca aplicatie pentru dispozitivele mobile, este acum disponibila pentru comerciantii din toata Europa”, se arata in comunicat. „Ne propunem sa fim un hub al inovatiei pentru platile cu Bitcoin din Europa”, declara atunci  Manuel Heilmann, CEO Coinzone. Acesta mai preciza ca „exista din ce in ce mai multi romani care detin Bitcoin sau care platesc folosind moneda virtuala”.

Nu in ultimul rand, in Romania exista o retea nationala de terminale care permite cumpararea de bitcoin, retea care se ridica la peste 2.000 de automate. Este vorba de terminalele din reteaua ZebraPay dar si cele din reteaua Qiwi.

Mai mult, ZebraPay, companie ce ofera o metoda simpla si rapida de efectuare a plaţilor electronice prin terminale de plata de tip self-service, anunta tot in decembrie 2014 incheierea unui parteneriat cu platforma Coinzone pentru procesarea tranzactiilor cu moneda virtuala Bitcoin. Odata cu implementarea Coinzone in terminalele ZebraPay, clientii pot folosi moneda virtuala Bitcoin pentru plata facturilor, achizitia de roviniete, bilete de tren sau abonamente la diverse publicatii, precum si reincarcarea cartelelor pre-paid de telefonie sau realizarea platilor online. In prezent, ZebraPay numara mai mult de 1.000 de terminale instalate in peste 150 de localitati din Romania.

Toate aceste evolutii din ultima perioada fac din Romania o piata extrem de atractiva pentru industria schemelor de moneda virtuala (SMV), unde se intampla lucruri si se creaza multe sinergii.

In acest context, Banca Nationala a Romaniei a iesit, in sfarsit cu un comunicat de presa, in care isi exprima pozitia legata de SMV. Fara a vorbi si despre avantajele SMV-urilor fata de solutiile de plata traditionale, asa cum a facut oficial chiar Banca Centrala Europeana, BNR s-a limitat doar la precizari legate de riscurile asociate acestora si de ce nu pot fi ele utilizate.

„Moneda virtuala nu este moneda nationala si nici valuta, iar acceptarea acesteia la plata nu este obligatorie din punct de vedere legal. Totodata, moneda virtuala nu reprezinta o forma de moneda electronica, in intelesul Legii nr. 127/2011 privind activitatea de emitere de moneda electronica.”, potrivit comunicatului de presa postat pe site-ul BNR.

BNR impartaseste opinia Bancii Centrale Europene potrivit careia „Utilizarea schemelor de moneda virtuala ca modalitate alternativa de plata prezinta potentiale riscuri pentru sistemul financiar legate de lipsa reglementarii si a supravegherii, spalarea banilor, finantarea terorismului, volatilitatea pretului si lipsa unei securitati adecvate”.
(http://www.ecb.europa.eu/pub/pdf/other/virtualcurrencyschemesen.pdf).

De asemenea, BNR aminteste ca Autoritatea Bancara Europeana a avertizat consumatorii cu privire la riscurile asociate cumpararii, detinerii si tranzactionarii monedelor virtuale si, ulterior, a emis o opinie referitoare la schemele de moneda virtuala.
(Documentele se regasesc aici:
https://www.eba.europa.eu/documents/10180/598420/EBA_2013_01030000_RO_TRA.pdf
http://www.eba.europa.eu/documents/10180/657547/EBA-Op-2014-08+Opinion+on+Virtual+Currencies.pdf).

In incheierea comunicatului, Banca Nationala a Romaniei concluzioneaza ca „monitorizeaza evolutia acestor scheme de moneda virtuala din perspectiva unor potentiale riscuri asupra sistemului financiar”.

In ciuda acestor riscuri si a volatilitatii extrem de mari a cursului de schimb (bitcoin pierzand din valoare 67% in cursul lui 2014), investitiile in bitcoin de tip „venture capital” au depasit 433 mil. USD in decembrie anul trecut, peste nivelul initial al investitiilor in Internet din primii ani de dezvoltare (250 mil. USD in 1995). Potrivit „State of bitcoin report – Q4 2014”, elaborat trimestrial de coindesk.com, numai in 2014, au fost investite 335 mil. USD. Spre comparatie, Visa Europe investeste in tehnologie 200 mil. Euro anual.

Numarul companiilor nou infintate care se ocupa cu monedele virtuale (cryptocurrency start-ups), identificate de coindesk.com, in care se pompeaza toti acesti bani, a ajuns la 83. Numai anul trecut s-au lansat 50 dintre acestea. In 2014, numarul tarilor in care opereaza aceste companii a crescut de la la 8 la 18, jumatate dintre tarile in care s-au efectuat investitii de tip „venture capital” fiind din Europa.

La nivel mondial, in decembrie s-a ajuns la 590 de scheme virtuale de plata (fata de 64 in decembrie 2013) si un grad de utilizare care desi este inca mic, inseamna totusi peste 100.000 de tranzactii zilnice. Practic, volumele tranzactionate in 2014 s-au ridicat la 23 mld. USD.

Reteaua de acceptare numara peste 82.000 de comercianti si creste exponential, previziunea coindesk.com fiind de 140.000 la sfarsitulu lui 2015. In decembrie 2013, numarul comerciantilor care acceptau la plata bitcoin era de 35.900. Dar poate si mai important este ca reteaua de acceptare incepe sa cuprinda nume din ce in ce mai sonore. Anul trecut Microsoft si Dell au inceput sa accepte la plata bitcoin.

La fel de exploziva este si cresterea numarului de portofele electronice in piata, care permit gestionarea portofoliului de monede virtuale de catre indivizii care le poseda, numarul acestora crescand de la 3,2 mil, in decembrie 2013 la peste 7,9 mil.in decembrie 2014 si se asteapta sa atinga 12 mil. pana la sfarsitul acestui an. Aceasta se traduce printr-o rata de adoptie de 400.000 pe luna in cursul anului 2014.

La sfarsitul anului trecut, capitalizarea pietei de bitcoin era estimata la 4,3 mld. USD, fata de 9,3 mld. USD la finele lui 2013.