Ministerul Finantelor propune revenirea la plafoanele prevăzute în Legea nr. 70/2015. „Societatea romaneasca nu este pregatita pentru masura limitarii utilizarii numerarului.”

Se propune revenirea la plafoanele prevăzute în Legea nr. 70/2015 anterior modificării acesteia prin Legea nr. 296/2023

Președintele PNL, Nicolae Ciucă, a anunțat că la nivelul conducerii Coaliției s-a convenit ca „toate limitele actuale de cash vor fi menținute, atât la persoanele fizice, cât și la cele juridice. Cu două excepții: plafonul de casă va fi de 50.000 de lei, iar avansul spre decontare 1.000 de lei/zi.”

Ministerul Finanțelor a pus deja în dezbatere un proiect de ordonanță de urgență care aduce plafoanele pentru plățile în numerar la nivelurile la care s-au situat anterior reducerii acestora recent prin Legea 296, prin care au fost introduse și ample măsuri fiscale. Plafoanele reduse ar intra în vigoare de la 11 noiembrie, conform legii deja în vigoare, dar Guvernul intenționează să adopte în ședința de joi noul proiect de OUG.

Nota de fundamentare a proiectului de ordonanta

In nota de fundamentare a proiectului de OUG (pentru modificarea Legii nr.70/2015 pentru întărirea
disciplinei financiare privind operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată) se arata ca măsura de diminuare a plafoanelor până la care numerarul poate fi utilizat a fost adoptată în contextul necesității de combatere a fenomenului, tot mai acut, de evaziune fiscală.

S-a ținut cont, inclusiv, de faptul că în ultimul proces de evaluare MONEYVAL a fost evidențiat faptul cã economia României este bazatã pe numerar, iar dimensiunea economiei subterane este de aproximativ 30% din PIB, utilizarea numerarului fiind principala metodã de spãlare a banilor, la nivel național.

„Cu toate acestea, atât reacțiile din spațiul public, cât și cele existente la nivelul societății ca urmare a adoptării acestei măsuri, au determinat concluzia că societatea românească nu este pregătită pentru măsura limitării utilizării numerarului.

Astfel, percepțiile societății au fost diverse, de la teama, eronată, de eliminare a numerarului, la îngrijorarea cu privire la îngreunarea activității zilnice, mai ales în cazul micilor afaceri, respectiv îngreunarea relației cu furnizorii/clienții, precum și cu privire la costurile suplimentare generate de comisioanele și taxele pentru procesarea plăților electronice.” potrivit Ministerului de Finante.

De altfel, și din sondajul efectuat de către Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România privind reducerea plafoanelor pentru plățile cash, în perioada 03- 06.11.2023, respondenții au fost în defavoarea măsurilor de reducere a plafoanelor de încasări și plăți în numerar. Astfel, din cei peste 2.500 de antreprenori, la întrebarea dacă consideră oportună reducerea pragului pentru plățile cash introduse prin Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe termen lung, 94,1% au răspuns ”NU”.

ARB spune ca nu profita de context

Asociația Română a Băncilor a informat Guvernul, în cadrul întâlnirii din 6 noiembrie 2023, că „băncile din România nu au majorat comisioanele aferente operațiunilor în numerar în contextul intrării în vigoare a legii care aduce modificări asupra plafoanelor de plăți și încasări cu numerar” – potrivit unui comunicat de presa.

„Sistemul bancar susține creșterea incluziunii financiare în România, care în prezent este cea mai redusă în rândul statelor Uniunii Europene, de doar 69%.” spune ARB, care mai precizeaza politica comercială a băncilor face obiectul analizei fiecărei instituții de credit. In conformitate cu statutul său, Asociația Română a Băncilor nu intervine în niciun fel în modalitatea în care băncile decid și aplică politica privind nivelul comisioanelor.