În 2020, cheltuielile românilor pentru educație digitala s-au ridicat la 1,8 miliarde de dolari – raport PayU. România se află printre primele 15 țări din Uniunea Europeană!

13 august 2021

Până la finalul anului 2025 cheltuielile pentru educatie vor depăși pragul de 2,2 miliarde de dolari, reiese dintr-un raport emis de PayU, liderul plăților online din România.

„The Next Frontier” este un raport global realizat de PayU, care analizează piețele de e-commerce cu cea mai rapidă creștere, printre care și România. Conform acestuia, România se află printre primele 15 țări din Uniunea Europeană în ceea ce privește cheltuielile cu educația, iar românii arată că vor să investească din ce în ce mai mult în pregătirea lor.

Ce este educația digitală sau e-Learning?

Comerțul online s-a dezvoltat într-un ritm accelerat pe fondul pandemiei, iar acest lucru a ajutat industriile care activează în mediul digital să se dezvolte mult mai rapid decât într-un context normal.

Odată ce pandemia s-a extins, oamenii au fost nevoiți să petreacă mai mult timp în case și să găsească alternative la activitățile pe care le-ar fi făcut într-un context normal. Astfel, una dintre industriile care a început să se dezvolte rapid este industria de educație digitală sau e-Learning.

Fie că vorbim de cursuri, ateliere online, platforme sau cărți, oamenii și-au manifestat un interes crescut față de toate acestea în timpul pandemiei și s-au alăturat acestui trend în continuă creștere. Dacă în 2019 piața globală de e-learning era estimată la 200 de miliarde de dolari, până la finalul lui 2026 estimările arată că aceasta se va dubla1.

Cum s-au adaptat românii?

Odată cu restricțiile impuse de pandemie, multe dintre activitățile care în mod normal se desfășurau fizic au fost adaptate pentru mediul online, iar cele care țin de educație au fost printre primele.

Astfel, sălile de curs fizice au fost înlocuite cu cele online, iar platformele digitale au fost cele care au făcut acest lucru posibil. Fie că vorbim de elevi, studenți, angajați care aveau nevoie de traininguri sau oameni care își doreau să descopere și alte zone de formare profesională, cu toții au fost nevoiți să facă aceste lucruri în online, iar pe lângă platformele digitale un rol la fel de important l-au avut și dispozitivele electronice. Vorbim de camere video, laptopuri, tablete sau chiar telefoane mai performante, care au facilitat accesul către platformele digitale.

Cele mai folosite platforme digitale în România pentru elevi și studenți sunt Moodle, Zoom și Google Classroom, cea din urmă reunind peste 41% din totalul ultilizatorilor din România. Principalele acțiuni pentru care platformele au fost folosite au constat în predarea informației și efectuarea de exerciții și dezbateri.

Cum se prezintă situația în Europa Centrală și de Est

În acest moment, Europa Centrală și de Est reprezintă 11% din totalul pieței europene de educație digitală, iar potențialul de dezvoltare al industriei în această regiune este imens, dacă ne uităm și la alte țări care au avut un avânt considerabil în această direcție.

În cadrul raportului prezentat de PayU sunt analizate și alte două țări din Europa Centrală și de Est, care au creșteri importante pe segmentul de educație digitală, acestea fiind Polonia și Cehia.

O situație similară țării noastre o regăsim în Polonia, unde, pe fondul pandemiei, consumatorii au dorit să folosească într-un mod constructiv timpul petrecut acasă, iar până la finalul lui 2020 educația digitală a înregistrat o creștere de 39% față de anul precedent, cu cel mai mare procent de creștere în trimestrul al doilea din 2020 (+124%).

Nici în Cehia nu întâlnim o situație cu mult diferită, iar din datele prezentate în raportul „The Next Frontier” reiese că în următorii ani consumul cursurilor online va crește considerabil datorită posibilităților de conectare de la distanță și a celor de plată online pentru cursuri și abonamente de tip e-Learning.

Adauga comentariu

Noutăți
Cifra/Declaratia zilei

Mihai Draghici – CEO PayByFace

„Dupa ce oamenii creeaza un cont PayByFace si au adaugat cardul, selfi-ul si PIN-ul, si au avut un pic de curaj sa se duca sa incerce, daca au incercat o data plata prin recunoastere faciala nu mai folosesc altceva (n.r. ca modalitate de plata). 80% dintre ei numai asta folosesc. Le place la nebunie.” 

Afla aici rezultatele in adoptia platii prin recunoastere faciala.

Sondaj

In 23 septembrie 2019, BNR a anuntat infiintarea unui Fintech Innovation Hub pentru a sustine inovatia in domeniul serviciilor financiare si de plata. In acest sens, care credeti ca ar trebui sa fie urmatorul pas al bancii centrale?