Disponibilitatea romanilor la activitati de spalare a banilor: 13% dispusi sa fie carausi de bani („money mules”), in cunostinta de cauza – studiu

21 iulie 2020

39% dintre români ar accepta joburi care le impun deschiderea sau folosirea contului lor şi efectuarea de transferuri, devenind astfel cărăuşi de bani (money mules), potrivit unui nou studiu ING. Aceasta in conditiile in care 80% dintre ei stiu, dar nu sunt siguri, că activitatea de „cărăuşi de bani” se pedepseşte cu închisoarea.

Un nou studiu ING Bank România, intitulat Vulnerabilităţile românilor în ceea ce priveşte frauda datelor personale demonstrează cât de cunoscut este fenomenul money mule în rândul populaţiei. Deşi nouă din 10 români spun că nu sunt dispuşi să fie cărăuşi de bani şi opt din 10 cred că această activitate se pedepseşte cu închisoarea, patru din 10 ar accepta joburi care le impun deschiderea sau folosirea contului lor şi efectuarea de transferuri, joburi care implică minimum de efort şi câştigarea rapidă a unor fonduri.

Cei mai vulnerabili la schemele money mule sunt cei cu vârste între 18 şi 34 de ani, studenţi sau muncitori, care trăiesc în localităţi mici având niveluri de educaţie şi venituri medii sau scăzute. Potrivit studiului, femeile sunt mai vulnerabile să devină cărăuşi de bani printr-o decepţie care implică o ofertă de job, în timp ce bărbaţii sunt mai degrabă dispuşi să fie cărăuşi de bani în cunoştinţă de cauză. În plus, vulnerabilitatea de a deveni money mule este cea mai ridicată la persoanele care nu par să ia în serios securitatea informaţiilor lor bancare.

Grade de vulnerabilitate 

Şapte din 10 români sunt interesaţi de joburi online, iar cinci din 10 le preferă pe cele care implică un efort minim şi câştiguri rapide,  demonstrează studiul.  Deşi sunt familiarizaţi cu fenomenul, 39% sunt vulnerabili să devină cărăuşi de bani fără să îşi dea seama de asta, cu atât mai mult cu cât puţini asociază practica cu denumirea money mule.

96% spun că nu cunosc pe nimeni care să fie cărăuş de bani, iar 93% nu au fost niciodată abordaţi în scopul deschiderii unui cont sau efectuării unui transfer de bani. Totuşi, românii cu vârste între 18 şi 24 de ani nici nu cunosc consecinţele activităţii de cărăuş de bani. Tot aceştia sunt cei mai dispuşi să devină money mules. Per total, 13% dintre români sunt dispuşi să fie cărăuşi de bani în cunoştinţă de cauză, arată studiul.

Cât despre combaterea acestor scheme ce presupun utilizarea cărăuşilor de bani, românii se aşteaptă ca aceasta să fie responsabilitatea poliţiei (80%), urmată de cea a băncilor (66%).

„Studiul este doar un prim pas dintr-o campanie mai amplă de conştientizare, demers care presupune informarea clienţilor noştri privind riscurile asociate schemelor de tip cărăuş de bani, pentru ca aceştia să nu devină victime ale infracţiunilor financiare. În aceste perioade de incertitudine este cu atât mai important să creştem gradul de conştientizare, deoarece grijile privind locul de muncă şi veniturile creează baza pentru ca spălarea de bani să ia amploare”, a declarat  Thomas Bernert, Chief Risk Officer, ING Bank România.

Protecţia datelor personale

Studiul relevă şi că românii îşi dau cu uşurinţă numărul de telefon (86%), adresa de e-mail (84%) şi numele complet (82%). La polul opus, 95% nu ar da informaţii care să permită accesarea online a contului lor bancar, 89% nu ar furniza user-ul şi parola niciunui cont online pe care îl deţin, iar 86% se opun fotografierii sau scanării cardului lor de debit sau credit.

Şapte din 10 români ar da date personale pentru crearea unui cont de utilizator pe un site, acesta fiind cel mai des întâlnit scenariu, iar şase din 10 le-ar oferi unui site sau via e-mail pentru a obţine un premiu pe care l-ar fi câştigat. Cei mai dispuşi să facă astfel de demersuri sunt cei cu vârste între 18 şi 24 de ani.

Conform studiului, deşi declară că nu ar furniza date personale, în special unele legate de banking, românii cred că se pot dispensa de precauţii în anumite cazuri, cum ar fi crearea unui cont pe un site, răspunsul la un e-mail trimis de o companie faimoasă, adjudecarea unui premiu sau ajutorul acordat unui prieten.

Despre studiu

Studiul Vulnerabilităţile românilor în ceea ce priveşte frauda datelor personale a fost realizat de Unlock Market Research pe un eşantion naţional, reprezentativ format din 800 de persoane cu vârste între 18 şi 55 de ani, care utilizează cel puţin un serviciu financiar. Jumătate din respondenţi au fost femei şi jumătate bărbaţi, iar 70% dintre intervievaţi au studii superioare. Metodologia folosită a fost CAWI (Computer Assisted Web Interviews).

Adauga comentariu

Noutăți
Cifra/Declaratia zilei

Gabriela Nistor – director general adjunct BT

Tendinţele pe care le-am remarcat înainte de începerea pandemiei s-au accelerat pe perioada stării de urgenţă. Am văzut acest lucru ca o oportunitate, un tipping point pentru bancă. Post-pandemie nu avem cum sa ne întoarcem la comportamentul financiar pe care îl aveam până în februarie a.c. Relaţia românilor cu online-ul s-a schimbat. In plus, cardul fizic se va dematerializa. Vom asista la o scădere a cererii pentru cardurile fizice, respectiv la o creştere a preferinţei pentru componenta digitală a acestora.”

Sondaj

In 23 septembrie 2019, BNR a anuntat infiintarea unui Fintech Innovation Hub pentru a sustine inovatia in domeniul serviciilor financiare si de plata. In acest sens, care credeti ca ar trebui sa fie urmatorul pas al bancii centrale in 2020?