Ce ar putea insemna in viitor a face o plata? Cardurile vor fi inlocuite complet de dizpozitivele mobile? In ce stadiu este piata romaneasca?

1 august 2013

Prezentarea unui bilet de tren virtual sau rambursarea unei datorii catre un prieten de pe telefonul mobil, cumpararea online a produselor alimentare, plata cu cardul de debit in strainatate – modul in care cetatenii europeni fac cumparaturi si platesc se afla intr-un proces radical de schimbare.

Aproape toti titularii de conturi din UE detin un card de debit si 40% dintre acestia detin si un card de credit. 34% dintre cetatenii UE fac deja cumparaturi pe Internet si mai mult de 50% poseda un smartphone, putand astfel efectua plati de pe telefonul mobil. Unele sectoare economice – cum ar fi turismul – realizeaza chiar cea mai mare parte a vanzarilor lor pe Internet.

Platile electronice au devenit esentiale pentru consumatori, fie in momentul achizitionarii unui produs la punctele de vanzare, fie atunci cand fac cumparaturi pe Internet. Pe intreg teritoriul UE, sunt in uz peste 700 de milioane de carduri de plata, comertul electronic ofera oportunitati extraordinare, iar numarul de telefoane inteligente crește intr-un ritm uluitor.

In Romania sunt aproximativ 14 mil. de carduri si peste 2,5 milioane de telefoane inteligente. Se estimeaza ca numarul lor ar putea creste la 7,5 milioane unitati pana in 2015. In materie de plati cu telefonul mobil piata este avansata la nivelul operatorilor telecom si a procesatorilor de plati care au reusit sa introduca plata prin SMS a parcarii, a calatoriei in transportul public, a rovinietei sau a biletului la film. Numarul de tranzactii de plati prin SMS a depasit 1,2 mil. in 2012. Bancile au in acest moment doar doua proiecte implementate pentru plati prin telefoane mobile si acelea la nivel de pilot. Ce explica aceasta retinere la banci in promovarea platilor mobile?

COMENTARII

Dan Boabes
DAN BOABES – CEO SIMPLUS
„Putini cunosc faptul ca istoria platilor cu mobilul a inceput in Romania inca de acum 10 ani. In decembrie 2002 se faceau primele dedicatii muzicale la ATOMIC TV, dedicatii care erau platite prin SMS. Foarte important este faptul ca primele plati prin SMS in Europa se faceau in vara aceluiasi an. Cu alte cuvinte, piata romaneasca a fost foarte bine sincronizata cu cea occidentala.
In mod evident, dezvoltarea platilor prin SMS ar fi fost mai dificila daca nu ar fi existat televiziunea cu dedicatiile muzicale. S-a creat relativ usor o masa critica, in special in randul tinerilor, care promova si adopta aceasta modalitate de plata.

Tot tinerii sunt si astazi in avangarda utilizatorilor insa piata a evoluat mult la capitolul plati cu mobilul, mai exact ce anume putem plati cu el. Ati surprins deja dumneavoastra in prezentarea temei cateva dintre domenii. Unul dintre ele este si cel al anunturilor, care genereaza pana in15% din veniturile companiei pe care o conduc (n.r. Simplus are o cifra de afaceri de aproximativ 7 mil. Euro). Semn clar ca plata prin SMS face parte din viata de zi cu zi a romanilor.

Cardul transforma intr-un mediu electronic o plata cash. Noi incercam sa venim cu aceasta solutie de plata electronica, plata cu mobilul, in acele zone unde acum se plateste cash in valori mici. Aici electronizarea si platile cu cardul nu sunt foarte prezente. Gradul de penetrare al cardului in zona de transport public si parcare este de zero si ceva la suta, dar volumele tranzactionate acum in numerar sunt foarte mari. De aceea consideram ca potentialul de crestere este imens.

Viitorul platilor prin SMS este viitorul platilor cu mobilul. Ele pot ajunge la o cota de piata intre 15 si 20% in urmatorii doi ani, pe segmente cu volum foarte mare: transport public, parcare, automate de vanzare. Vorbim de 10%, 15%, si chiar 20%, pe volume de sute de milioane de Euro”.

Aceste cresteri au la baza promovarea platilor cu mobilul acolo unde se platesc sume mici in numerar. Teoretic este o zona unde se intra in concurenta directa cu schemele de plata care incearca sa acopere aceasta piata promovand cardurile bancare cu tehnologie contactless.

Practic, piata contactless este inca abia la inceput (n.r. doar 100.000 sunt contactless iar si mai putine dintre acestea au aplicatia de tranzit incorporata), poate si din cauza ca bancile nu au reusit inca sa migreze complet portofoliile la carduri cu cip. Or trebuie incheiata aceasta faza pentru a se putea trece la o noua etapa investitionala.

Cred ca platile cu mobilul isi vor pastra avantajul fata de platile prin card, in privinta utilizarii lor pentru tranzactii de valori mici, din cel putin doua motive: SMS-ul este mult mai usor de inteles de publicul larg si, in plus, penetrarea telefoanelor este mai ridicata decat cea a cardurilor”.

Adrian Apolzan

ADRIAN APOLZAN – ING BANK
„Haideti sa vedem putin lucrurile in evolutie. Pe piata romaneasca, trecerea de la cardul cu banda magnetica la cardul cu cip a inceput din 2007. In acest moment toate bancile sunt concentrate sa treaca la tehnologia contactless, care este tot tehnologie EMV cu cip insa are in plus si o antena care permite comunicarea intre card si terminal fara atingere.

Din aceasta perspectiva mobilul este o continuare a cardului in sensul ca toate informatiile care se afla acum pe un cip sunt portate in mobil. Aici existand mai multe tehnologii: fie se partajeaza SIM-ul existent cu operatorul, fie este un cip implantat in placa telefonului, fie se poate pune pe o memorie externa toata acea informatie.

In prezent, majoritatea bancilor mari lucreaza la certificarea si implementarea tehnologiei contactless si evident, mobilul vine ulterior pentru ca este aceeasi linie de tehnologie”.

portret

SERGIU CONE – CEO NOCASH CAPITAL CONSULT

„Este adevarat ca trecerea de la cardul cu banda magnetica la plati contactless folosind telefonul mobil trebuie sa parcurga anumite etape. Din nefericire, aceasta trecere a prins piata romaneasca intr-un moment de puternice constrangeri financiare generate de criza, costuri enorme cu provizioanele, fapt ce a afectat profitabilitatea bancilor si implicit resursele dar si apetitul pentru noi investitii.

Din acest motiv, initiativele pe piata locala au fost amanate.
Au fost insa banci care au tinut pasul cu ce se intampla in Europa in materie de plati contactless.

Primele instrumente de plata contactless erau lansate in 2010 de BRD, folosind tehnologia PayPass a celor de la MasterCard. Ele erau utilizate, sub forma de sticker sau breloc, intr-un pilot desfasurat impreuna cu Metrorex. In anul urmator, in mai 2011, banca lansa impreuna cu RATB si primul card contactless emis sub licenta MasterCard pe piata romaneasca. In iunie 2012, banca anunta ca impreuna cu Orange testeaza solutia NFC integrata in cartela SIM a telefonului.

Chiar daca s-a dorit o solutie pentru transportul public si accesul pe stadioane, cardurile contactless nu au prins la romani, astfel ca la finele lunii aprilie 2013 banca anunta ca a emis doar 100.000 de carduri contactless.

In aceeasi perioada de timp, banci din strainatate au obtinut rezultate cu adevarat remarcabile. Tatra Bank din Slovacia a fost prima banca din tara care a introdus platile folosind tehnologia contactless in 2010. Insa trei ani mai tarziu, in iulie 2013, banca raporta un portofoliu de aproximativ 630.000 de carduri contactless. De altfel in toata piata slovaca sunt in circulatie peste 1,4 milioane de carduri contactless, produse care au o pondere de 44% in totalul cardurilor valide existente in piata.

Dupa asa o crestere exploziva urmatorul pas catre utilizarea telefonului mobil pentru plati a devenit unul firesc, dictat de piata. Astfel, in mai 2012, Tatra Bank devenea prima banca din UE care introducea plati mobile contactless prin intermediul iPhone.

Ce ne spune aceasta paralela cu piata din Slovacia? Succesul este garantat daca piata se misca in acelasi timp altfel este o risipa de resurse. Slovacia este acum o poveste de succes, fiind considerata de Visa Europe tara cu cea mai mare penetrare a cardurilor contactless dintre toate tarile europene.

Diferenta de abordare, rezultate diferite”.

Adauga comentariu

Noutăți
Cifra/Declaratia zilei

Gabriela Nistor – director general adjunct BT

Tendinţele pe care le-am remarcat înainte de începerea pandemiei s-au accelerat pe perioada stării de urgenţă. Am văzut acest lucru ca o oportunitate, un tipping point pentru bancă. Post-pandemie nu avem cum sa ne întoarcem la comportamentul financiar pe care îl aveam până în februarie a.c. Relaţia românilor cu online-ul s-a schimbat. In plus, cardul fizic se va dematerializa. Vom asista la o scădere a cererii pentru cardurile fizice, respectiv la o creştere a preferinţei pentru componenta digitală a acestora.”

Sondaj

In 23 septembrie 2019, BNR a anuntat infiintarea unui Fintech Innovation Hub pentru a sustine inovatia in domeniul serviciilor financiare si de plata. In acest sens, care credeti ca ar trebui sa fie urmatorul pas al bancii centrale in 2020?