[stock-market-ticker symbols="FB;BABA;AMZN;AXP;AAPL;DBD;EEFT;GTO.AS;ING.PA;MA;MGI;NPSNY;NCR;PYPL;005930.KS;SQ;HO.PA;V;WDI.DE;WU;WP" width="100%" palette="financial-light"]

Asculta NOCASH la RadioDa.ro. Cand va avea Romania primul milion de utilizatori activi pe segmentul „open banking”? Mai este nevoie de un sandbox la BNR?

Premium
13 mai 2021

În octombrie 2015, Parlamentul European adopta o directivă revizuită privind serviciile de plată (prima directiva era publicata inca din 2007), cunoscută sub numele de PSD2 (Payment Service Directive). Se introducea astfel conceptul de open banking, deocamdata in legislatie.

Cunoscut si sub numele de “open bank data”, open banking-ul ofera furnizorilor terti de servicii financiare acces la datele financiare ale consumatorilor de la institutii bancare si non-bancare prin intermediul unor interfete de programare a aplicatiilor (Application Programming Interfaces – API-uri).


Astfel, bancile permit accesul si controlul informatiilor personale si financiare furnizorilor de servicii, care de regula sunt startup-uri in domeniul tehnologiei. Accesul se realizeaza obligatoriu cu aprobarea din partea clientilor, care sunt proprietarii acelor date.

Folosind API-urile bancilor, un fintech – autorizat de BNR sau de o alta banca centrala din UE – va permite unui client care are conturi la mai multe banci, de exemplu, sa-si vada situatia conturilor centralizat, intr-o singura aplicatie. Facilitatea se cheama agregare de conturi.

Chiar daca Romania a fost ultima tara din UE care a adoptat Directiva PSD2 in legislatia nationala (Legea nr. 209/2019 – noiembrie 2019), serviciul de agregare de conturi este deja implementat pe piata locala.

Astfel, PSD2 forteaza democratizarea banking-ului, pentru ca permite intrarea in piata serviciilor financiar-bancare si a unor jucatori non-bancari.

Luna aprilie din 2021, intr-o zi de 13, a adus confirmarea unei premiere pe piata locala a serviciilor financiare: startup-ul Smart Fintech anunta ca a devenit prima companie non-bancara care a primit licenta de institutie de plata (TPP – Third Payment Provider), din partea Bancii Nationale a Romaniei, pentru a putea furniza servicii de initiere a platii.

Ne folosim de prilej pentru a deschide seria emisiunilor in care vom vorbi despre open banking: serviciile de agregare a conturilor si serviciile de initiere plati, oferite prin intermediul unor entitati non-bancare. Ce presupun, cum pot fi ele accesate si cine le poate oferi?

O discutie cu Alexandru Cociu, co-fondator Smart Fintech despre ce beneficii pot avea clientii folosind serviciile de tip open banking, cum parcurgi cu succes un proces de autorizare la BNR si ce planuri de dezvoltare au in continuare.

Noi am lansat un serviciu (n.r. Smart Pay), care este pentru parteneri, alte fintech-uri, alte startup-uri, alte companii, care vor sa-si adauge in platformele lor serviciul de plata prin open banking. Fara sa aiba licenta. Licenta este a noastra, noi controlam accesul la date, noi detinem informatia despre utilizator, noi facem risc si AML, s.a.m.d. Partenerii nostri, care ne aduc utilizatorii, trebuie doar sa apeleze serviciul nostru. Pana la finalul acestui an vrem sa ajungem la 10 parteneri live si un nivel al tranzactiilor de 50.000-70.000, de plati initiate pe productie,” a declarat Alexandru Cociu.

In emisiune este prezent si Cristian Barbu, Managing Partner IT Smart Systems, cu care am discutat despre provocarile open banking-ului pentru bancile locale dar si pentru banca centrala.

„Fiecare banca a expus interfetele API cerute de catre Autoritatea Bancara Europeana si de catre BNR. API-urile sunt disponibile in momentul de fata. Nivelul lor de maturitate, de functionalitate, ramane insa sa fie dovedit de practica. Deocamdata, nefiind foarte multi consumatori, spre mai deloc, ai acestor API-uri este greu de evaluat calitatea in mediile de productie ale acestor API-uri. Dar, cel putin pe hartie, toate bancile, in momentul de fata, au API-urile expuse conform cerintelor BNR,” a declarat Cristian Barbu.

Mai este nevoie ca BNR sa dezvolte un sandbox (un mediu de testare) pentru solutiile fintech-urilor, in conditiile in care fiecare banca propune acum un mediu de testare prin intermediul API-urilor proprii?

In contextul pietei locale, eu nu vad relevanta (n.r.unui sandbox la BNR), in conditiile in care fiecare dintre banci si-a expus propriul sandbox, care cel putin teoretic arata exact cum arata mediul de productie, este deschis oricui ar vrea sa dezvolte o conectivitate, o interfata, cu API-urile respective. Nu exista doua banci care sa aiba API-urile la fel, diferentele sunt chiar semnificative de la o banca la alta, si atunci, un sandbox, un <model bank> cum este el denumit in documentatii, nu vad la ce ar servi la noi. Atata vreme cat, oricum ar arata el, va fi diferit de tot restul bancilor comerciale cu care ar trebui sa te integrezi ca sa oferi o functionalitate reala,” a explicat Cristian Barbu

In final, cei doi au raspuns provocarii de a estima cand va inregistra Romania primul milion de utilizatori activi de servicii de tip open banking.

Asculta emisiunea integral aici

Adauga comentariu

Noutăți
Cifra/Declaratia zilei

Anders Olofsson – former Head of Payments Finastra

Banking 4.0 – „how was the experience for you”

So many people are coming here to Bucharest, people that I see and interact on linkedin and now I get the change to meet them in person. It was like being to the Football World Cup but this was the World Cup on linkedin in payments and open banking.”

Many more interesting quotes in the video below:

Sondaj

In 23 septembrie 2019, BNR a anuntat infiintarea unui Fintech Innovation Hub pentru a sustine inovatia in domeniul serviciilor financiare si de plata. In acest sens, care credeti ca ar trebui sa fie urmatorul pas al bancii centrale?