Este mare profitul băncilor active în România?

Sectorul bancar din România a înregistrat rezultate semnificativ sub media înregistrată la nivelul întregului sector de afaceri private, randamentul capitalului și cel al activelor fiind semnificativ inferioare față de media națională în ultimul deceniu, potrivit unei analize realizate de Iancu Guda.

Practic:

. Profitul net înregistrat de sectorul bancar în România crește la cca. 15,5 mld RON în anul 2025, dar randamentul pe capitalul investit (profitul raportat la banii investiți de acționari) scade pentru al treilea an consecutiv la 14,1%, fiind sub media la nivel național (16,4%), în condițiile în care 11 sectoare înregistrează un randament superior

. Calculat pe ultimii 10 ani (2015-2025), randamentul pe capitalul investit al sectorului bancar este de 13,5%, comparativ cu media la nivel național de 16,2%, în timp ce analiza pe ultimele doua decenii indică chiar o provocare pentru sectorul financiar bancar: randamentul pe capitalul investit este de numai 7,2% / an (în condițiile unei inflații medii anuale de 4,8% sau unui randament al obligațiunilor de stat de cca. 6,5% cu efort și risc zero) în timp ce media randamentului pe capitalul investit pentru afacerile din România este de 11,6% / an.

Profitul obținut de afacerile active în România vs sectorul bancar

Sursa: situațiile financiare ale companiilor depuse la MF (ANAF), BNR, date prelucrate autor

Analizând cifrele privind creditarea economiei publicate de BNR, adevărul despre profitul sectorului bancar este următorul:

profitul băncilor este în creștere datorită avansului creditării (crește baza la care se aplică dobânzile), fenomen susținut chiar de guvern prin diverse programe pentru facilitarea accesului la capital în contextul provocărilor din economie. Spre exemplu, soldul creditelor acordate de bănci sectorului privat (companii și populație) din România a crescut doar în ultimii 5 ani (2020-2026 mai) cu 180 miliarde RON (de la 260 mld ron în ian. 2020 până la 440 mld ron în mai 2026), de 3 ori mai mult decât avansul înregistrat în deceniul precedent (+60 miliarde ron între 2010 – 2019).

Același trend se observă pe ambele segmente, populație și business. Astfel, soldul creditelor acordate gospodăriilor populației ajunge la 212 miliarde ron în mai 2026, vs 143 mld ron în ian. 2020 sau 100 mld ron în ian. 2010. În ceea ce privește soldul creditelor acordate societăților nefinanciare, acesta ajunge la 226 mld ron (mai 2026), vs 118 mld RON (ian 2020) sau 97 mld RON (ian 2010). Evident, pe fondul accelerării într-un ritm istoric al soldului creditelor în ultimii ani, au crescut proporțional veniturile și profiturile totale înregistrate la nivelul întregului sector bancar. În același timp, majorarea deficitului fiscal a însemnat o creștere a necesarului de finanțare al statului, care a oferit dobânzi din ce în ce mai mari având în vedere inflația în creștere.

Două mențiuni sunt importante: (1) nu din cauza dobânzilor ci datorită efectului de bază (volumul creditării) crește profitul sectorului bancar; (2) la un randament pe capitalul investit inferior față de media înregistrată de sectorul de afaceri din România, deci nu este niciun profit „excepțional” ori „supradimensionat” având în vedere randamentul pentru investitori și riscul asumat.

Un alt aspect important este reducerea costurilor prin digitalizare la nivelul sistemului financiar. Băncile din România au ajuns să aibă la finalul primului trimestru din 2026 cca. 46.201 de angajați, iar numărul sucursalelor a coborât la 3.221 unități. În ultimul an, 3.887 de bancheri au plecat din sistem, în timp ce numărul de unități teritoriale bancare a scăzut cu 116 sucursale și agenții.

Ritmul restructurării s-a accelerat din nou în 2025 și la începutul lui 2026, după o perioadă de relativă stabilizare în anii precedenți. Față de perioada de dinaintea crizei financiare din 2008, sistemul bancar funcționează astăzi cu aproximativ o treime mai puțini angajați și cu aproape jumătate din rețeaua teritorială de atunci, transformare determinată atât de accelerarea digitalizării, cât și de procesul continuu de consolidare prin fuziuni și achiziții.

În perspectivă, restructurarea va continua atât ca efect al digitalizării accelerate, cât și al consolidării pieței bancare. Este remarcabil faptul că, în urma unui proces amplu de optimizare, sistemul bancar românesc administrează în prezent un volum de active și de credite de câteva ori mai mare decât în urmă cu două decenii, cu resurse umane și o infrastructură fizică semnificativ reduse, ceea ce reflectă câștiguri importante de productivitate și eficiență operațională.

Analiza completa aici