[stock-market-ticker symbols="FB;BABA;AMZN;AXP;AAPL;DBD;EEFT;GTO.AS;ING.PA;MA;MGI;NPSNY;NCR;PYPL;005930.KS;SQ;HO.PA;V;WDI.DE;WU;WP" width="100%" palette="financial-light"]

PNRR: Guvernul lanseaza apelul de proiecte de 350 de milioane de euro pentru digitalizarea IMM-urilor. Peste 5000 de firme ar putea primi granturi intre 20.000 euro si 100.000 euro.

16 februarie 2023

IMM-urile pot achizitiona inclusiv tehnologii blockchain si sisteme de inteligență artificială, machine learning, augmented reality, virtual reality.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene anuntă că dă startul apelului de proiecte de proiecte de 350 de milioane de euro pentru digitalizarea IMM-urilor, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Perioada de depunere  este 15 februarie 2023, ora 10.00 – 30 iunie, ora 23:59.

„Acest apel de 350 de milioane de euro vine ca parte din planul conjugat cuprins sinergic în Planul Național de Redresare și Reziliență și Politica de Coeziune 2021-2027, pentru a răspunde situației reale. Anume că sectorul IMM (99% dintre întreprinderile înregistrate RO și peste 60% dintre angajați) se plasează sub media europeană în aproape toate dimensiunile tranziției digitale- DESI și Eurostat. Concret, doar 33% dintre IMM-uri față de media UE de 60% au cel puțin un nivel de bază de intensitate digitală. Iar dezvoltarea unui IMM în sensul trecerii dintr-o categorie de dimensiune în alta este limitată de mai multe obstacole: acces la resurse, acces la finanțare redus, eficiența procesului de producție sau grad de inovare. Sunt doat câteva exemple. Tocmai de aceea, este nevoie ca sprijinul să fie orientat spre dezvoltarea tehnologică a firmelor care dovedesc că sunt viabile din punct de vedere financiar, dar care au acces limitat la finanțare în condiții de piață, și spre dezvoltarea propriu-zisă a firmelor prin investiții care să vizeze cu adevărat digitalizarea”, a transmis ministrul Marcel Boloș.

Noi avem o ţintă destul de îndrăzneaţă: peste 5.000 de firme să aibă acces la aceste proiecte de digitalizare. Granturile sunt cele mici, de la 20.000 euro până la 100.000 euro.” a mai precizat ministrul. 

Ghidul solicitantului este disponibil aici — https://bit.ly/3E3RYjB.

Cererile de finanțare, împreună cu documentele suport, se vor încărca în platforma https://proiecte.pnrr.gov.ro

Un manual de utilizare pentru platformă este disponibil aici — https://bit.ly/3lsJr34.

Calendarul viitoarelor etape este următorul:

Evaluare proiecte: 3 iulie 2023 – 16 august 2023

Etapa I de semnare a contractelor: 15 septembrie 2023 – 15 octombrie 2023

Etapa II de semnare a contractelor: 15 octombrie 2023 – 15 noiembrie 2023

Valoarea totală a prezentului apel este de 347,50 milioane euro.

Apelul va sprijini următoarele tipuri de acțiuni:

. achiziții de hardware TIC;

. achiziții de echipamente pentru automatizări și robotică destinate fluxurilor tehnologice, integrate cu soluții digitale;

. dezvoltarea și/sau adaptarea aplicațiilor software/licențelor, inclusiv soluțiile de automatizare software de tip RPA, respectiv Robotic Process Automation;

. achiziții de tehnologii blockchain;

. achiziții de sisteme de inteligență artificială, machine learning, augmented reality, virtual reality;

. achiziționare website de prezentare;

. achiziția de servicii de tip cloud și IoT;

. instruirea personalului care va utiliza echipamentele TIC;

. consultanță/analiză pentru identificarea soluțiilor tehnice de care au nevoie IMM-urile etc.

Alocarea bugetului pe regiuni de dezvoltare este următoarea:

Noutăți
Cifra/Declaratia zilei

Anders Olofsson – former Head of Payments Finastra

Banking 4.0 – „how was the experience for you”

So many people are coming here to Bucharest, people that I see and interact on linkedin and now I get the change to meet them in person. It was like being to the Football World Cup but this was the World Cup on linkedin in payments and open banking.”

Many more interesting quotes in the video below:

Sondaj

In 23 septembrie 2019, BNR a anuntat infiintarea unui Fintech Innovation Hub pentru a sustine inovatia in domeniul serviciilor financiare si de plata. In acest sens, care credeti ca ar trebui sa fie urmatorul pas al bancii centrale?