Retailul imobiliar si comertul online

Vânzările de produse nealimentare au depășit nivelul maxim înregistrat înaintea crizei cauzate de coronavirus. Retailerii cu magazine online sunt marii câștigători.

România a înregistrat a treia cea mai rapidă revenire a consumului de bunuri nealimentare din Uniunea Europeană, după Lituania și Danemarca. Totuși, impactul general și revenirea rămân inegale, spun consultanții Colliers, care atrag atenția că redresarea rapidă a fost ghidată în special de comerțul online și de schemele comerciale din orașele secundare sau terțiare.

Luna aprilie a acestui an a adus un plus de 11,5% în vânzările de bunuri nealimentare în România, peste vârful înregistrat înaintea pandemiei pe date ajustate, respectiv luna ianuarie 2020, în timp ce în Uniunea Europeană vânzările au fost în medie cu 2% sub nivelul maxim înregistrat la începutul anului trecut. Lituania și Danemarca, ambele cu plusuri de aproximativ 16% peste nivelul maxim atins înainte de pandemie, sunt singurele state membre cu rezultate mai bune decât România.

„Din datele de piață pe care le avem, mare parte din această creștere rapidă a consumului în România vine din două direcții: comerțul online, folosit mai ales de locuitorii din orașele mai mari, care este cu aproximativ 50% peste vârful pre-pandemie, și schemele comerciale din orașele mai mici, unde nu există diversitate prea mare. Totuși, credem că schemele mari, dominante, vor rămâne performante pe termen lung datorită mixului generos de comercianți și a preferinței consumatorilor de a se putea inspira dintr-un centru comercial înainte de a face o achiziție, dar și de a putea vedea și atinge produsele înainte de a le cumpăra”, explică Simina Niculiță, Partner & Head of Retail Agency la Colliers.

În prezent, România are un stoc total de retail modern de aproximativ 4 milioane de metri pătrați, din care peste 2,7 milioane de metri pătrați este suprafața disponibilă pentru închiriere în mall-uri, iar restul în principal în parcuri de retail. Un indicator important pentru rezultatele foarte bune din orașele mai mici este împărțirea în funcție de numărul de locuitori al orașelor. Astfel, în orașele mari (peste 200.000 de locuitori,) în care trăiesc în total spre 4 milioane de locuitori (aproximativ 20% din populația țării), conform datelor oficiale, se află peste 2,5 milioane de metri pătrați de spații comerciale, adică circa 63% din total. Așadar aproape două treimi din stoc este concentrat în top 10 orașe din România

„În orașele mai mici nu există aceeași putere de cumpărare ca în orașele mari, unde s-au dus în general dezvoltatorii până acum câțiva ani, dar locuri de muncă și mici antreprenori există și acolo. În plus, destul de multe orașe mai mici sunt sateliți ai orașelor mari, iar dacă într-o rază mică sunt mai multe localități, împreună ajung să reprezinte o zonă de atracție de peste 100.000 locuitori, cât un oraș de categoria Satu Mare, Suceava sau Buzău. De asemenea, mulți români care pleacă periodic la muncă în străinătate au nevoie, atunci când revin acasă, de un centru comercial, chiar și de dimensiuni mai mici, la fel și rudele lor rămase în țară. Această migrație a dezvoltatorilor către parcuri de retail de dimensiuni mai reduse, amplasate în orașe oarecum ocolite până recent, căpătase contur în ultimii doi- trei ani, dar tendințele au fost întărite de evoluțiile economice în contextul pandemiei. Astfel, pare că următorul deceniu va aparține mai degrabă parcurilor de retail decât mall-urilor din orașele mari”, punctează Simina Niculiță.

Consultanții Colliers remarcă și faptul că achizițiile din impuls s-au redus semnificativ, iar sesiunile de cumpărături au devenit mai scurte, mai puțin frecvente, dar cu o valoare a bonului de cumpărături mai mare, în majoritatea cazurilor.

„Pe termen lung, credem că mai multe categorii de jucători din piață, proprietari sau chiriași, vor fi câștigători: cei cu o cotă de piață semnificativă, care își pot valorifica poziția în consecință, cei care dezvoltă proiecte de proximitate, în special în zonele rezidențiale emergente și proiectele mici și mijlocii, precum și parcurile de retail din orașele cu acoperire redusă a sistemelor moderne de retail,” spun specialistii Colliers.

Peste 80% din noile spații de vânzare așteptate în 2021 vor fi sub formă de parcuri de retail, inclusiv centre comerciale mai mici, subliniind o schimbare a pieței către proiecte bazate pe proximitate sau cele cu un impact financiar mai mic pentru dezvoltator. În acest an, suprafața totală închiriabilă anunțată este de peste 150.000 de metri pătrați de noi spații comerciale moderne, cea mai mare parte a acestora provenind de la doar doi dezvoltatori, un joint venture Prime Kapital / MAS REI – aproape 53.000 de metri pătrați din trei noi proiecte (în Ploiești, Sfântu Gheorghe și Bârlad) și Mitiska – aproape de 25.000 de metri pătrați în patru proiecte noi (în Baia Mare, Tulcea, Mediaș și Slatina).

O extindere de remarcat în acest an în București este Colosseum Mall, cu peste 16.000 de metri pătrați. O altă noutate este intrarea pe piață a dezvoltatorului polonez Scallier, care a achiziționat mai multe terenuri în țară și promite 40.000 de metri pătrați de noi spații comerciale până în 2022, iar o parte dintre acestea urmează să fie livrate în 2021.