Ministrul Comunicatiilor, Augustin Jianu: „nu avem un indicator prin care sa masuram securitatea cibernetica”

În privința capacității României de a face față atacurilor cibernetice, ministrul comunicațiilor apreciaza că trebuie să existe un plan de răspuns, dar și un indicator care să măsoare securitatea cibernetică.

„Conform ultimului raport al CERT-RO, în 2016 au fost semnalate trei milioane de IP-uri din România care au fost implicate în incidente cibernetice. Nu stăm extraordinar de bine la nivel național, pentru că nu avem un indicator prin care să măsurăm securitatea cibernetică. Acesta nu există nici la nivel global.”

„Dacă privim din perspectiva instituțiilor statului, nu doar acestea sunt cele mai targetate, ci toate resursele expuse în online sunt vulnerabile și sunt atacate, fie că vorbim despre un frigider inteligent sau despre o resursă industrială. Trebuie să fim pregătiți pentru momentul în care acestea vor fi afectate de un incident. Trebuie să avem un plan de răspuns”, a declarat Augustin Jianu (foto) in cadrul conferintei „Ziua Comunicațiilor — Transformarea digitală prin telecomunicații”, organizat la București, eveniment ajuns la cea de-a 21-a ediție.

”Lucrăm, în prezent, la o Strategie pentru servicii digitale și cloud computing, ce va propune o soluție foarte, foarte simplă și concretă, cu scopul de a nu mai fi ultimii în Uniunea Europeană. În momentul în care strategia va fi finalizată, sper eu luna aceasta, o vom publica pe site și așteptăm comentariile dumneavoastră (ale industriei, n.r.). Cloud-ul este o necesitate ce poate fi dezvoltată printr-un parteneriat public-privat.”, a mai adaugat ministrul.

Jianu considera ca nu are sens ca statul să intre în competiţie cu firmele private în ceea ce priveşte atragerea de resurse umane, în contextul în care mediul privat este foarte dinamic, iar soluţia pe termen lung pentru rezolvarea problemelor din zona serviciilor de e-guvernare ar fi încheierea unui parteneriat public-privat.

Ministrul mai apreciaza ca serviciile digitale guvernamentale aproape că nu există, Ghişeul.ro fiind o excepţie în acest sens, iar unul dintre motive îl reprezintă „ingerinţa politicului într-o zonă tehnică şi luarea unor decizii care nu au fost bazate pe date clare”.