[stock-market-ticker symbols="FB;BABA;AMZN;AXP;AAPL;DBD;EEFT;GTO.AS;ING.PA;MA;MGI;NPSNY;NCR;PYPL;005930.KS;SQ;HO.PA;V;WDI.DE;WU;WP" width="100%" palette="financial-light"]

ZF Digital ’12 – in cativa ani comertul nu va exista separat de comert electronic

18 octombrie 2012

18 octombrie, 2012 – „Romanii cheltuie pe carduri, in e-commerce, in jur de 600-700 milioane de euro pe an, ritmul de crestere in volum fiind de 20-30% pe an. Probabil intr-un an, maximum doi, vom depasi un miliard de euro, dar doua treimi se fac in afara Romaniei.”, a declarat Gabriel Ghita, Business Development Manager CEE, MasterCard Europe, in cadrul evenimentului ZF Digital ’12 organizat de Ziarul Financiar.

Piaţa de e-commerce din Romania nu a inregistrat in acest an ritmul de creştere pe care il sperau cei mai importanti jucatori din industrie, insa avansul in business-ul acestora a fost de doua cifre la noua luni.

„Creşterile poate nu sunt atat de spectaculoase cum ne aşteptam, dar sunt foarte bune comparate cu orice alta industrie, pentru ca sunt de doua cifre constant”, a declarat Cristian Herghelegiu, CEO PayU Romania.

Oficialul PayU apreciaza ca aceste cresteri nu sunt generate neaparat de noi cumparatori ci de schimbarea metodelor de cumparare. „Peste 60% din decizia de cumparare vine din cercetare facuta online. Aşteptarile insa erau mult mai mari, mai ales pe partea de flash sales.”, a adaugat Herghelegiu.

Si Calin Fusu, CEO Neogen, a avut asteptari mari pentru 2012, insa realitatea il face sa creada ca piata este bolnava in acest moment, afectata de multi jucatori care ofera servicii proaste.

„Ma asteptam la o explozie in e-commerce-ul romanesc anul acesta. Intre timp s-au mai calmat lucrurile cu flash sales. Se pare ca nu exista antreprenori romani care sa se apuce de proiecte dificile. Toti prefera lucruri usoare. Comertul electronic e greu si multi se sperie de probleme non-tehnice.”, potrivit reprezentantului Neogen.

„Piata e bolnava momentan, exista jucatori care ofera servicii proaste si care se reflectă pe intreaga piata. E o piata in convulsii momentan, cu probleme de prea multi jucatori care nu stiu ce fac si incurca lucrurile.” a mai precizat Fusu.

In piata se manifesta o tendinta de reducere a numarului de jucatori, tendinta pe care specialistii o considera oarecum fireasca pentru ca ea vine din procesul de consolidare, pe masura ce jucatorii mai mari castiga cota de piata. Pe termen lung acest proces va ajuta comertul electronic, Fusu fiind de parere ca „in cativa ani nu va mai exista e-commerce si comert separat”.

Acest proces de consolidare este confirmat si de catre reprezentantul PayU Romania. „Din perspectiva noastra, tot ce inseamna vanzari colective au mers foarte bine, insa am observat o consolidare. Site-urile mari au crescut, in vreme ce site-urile mici au inceput sa dispara.”, opineaza Herghelegiu.

Faptul ca exista slabiciuni in sistem este acceptat si de catre Antonio Eram – Fondator & CEO, NETOPIA & mobilPay insa tehnologia nu reprezinta o probleme ci mai degraba logistica si amatorismul unora dintre administratorii de magazine online.

„Ce vedem este o abordare mai analitica a comertului electronic. Daca la sfarsitul anului trecut discutam despre zeci de site-uri deschise saptamanal, acum lumea constata probleme pe logistica. Nu e o problema la utilizator pentru ca acesta a inteles ca plata cu cardul este sigura. Problema este in lantul operational. Daca pe IT&C ai 10 importatori si distribuitori, nu ai cum sa fii competitiv in materie de pret. Exista slabiciuni ale sistemului pe care nu le vad rezolvate prea curand.”, este de parere Eram.

„Exista in e-commerce o mare doza de amatorism, ceea ce e bine, dar problema este rata la care amatorismul devine profesionalism.” a mai adaugat CEO-ul Netopia.

Catalin Cretu, director general Visa Romania, a identificat totusi existenta unei probleme si la nivelul „user-ului”. „La utilizatori, principalul obstacol este ca nu au incredere in sistem desi, in Romania, paradoxal, beneficiem de cea mai buna platforma de securitate, 3D secure.”, potrivit domnului Cretu.

Oficialul Visa a venit si cu cateva statistici care releva faptul ca circa 50- 60% dintre romani nu au facut niciodata o plată cu cardul, iar 80- 85% nu au facut o plata online.

De aceea, Cretu apreciaza ca, pe partea utilizatorilor, foarte importanta este educatia. „Multi dintre ei nu stiu de garantia, prin lege, a platii inapoi”. Foarte importante sunt insa si beneficiile oferite de banci la plata cu cardul, in rate, bonusuri etc.

Reprezentantii schemelor internationale de plata constata ca piata ofera inca mari oportunitati pentru dezvoltarea comertului electronic: plata facturilor de utilitati si plata taxelor si impozitelor locale catre administratie.

„Plata online de facturi are un potential enorm pentru ca se adreseaza masei populatiei, dar nu este promovata”, crede Gabriel Ghita.

Cat despre plata pe Internet cu cardul a taxelor si impozitelor, Cretu apreciaza ca in prezent, „ne lovim de o neintelegere a fenomenului si a beneficiilor. In momentul in care pui comision pentru a plati taxa, dorinta de a plati taxa online moare. Nu se intelege multitudinea de beneficii pe care o aduce aceasta plata. In pofida acestor fenomene, plata taxelor pe internet s-a marit de 5 ori anul acesta. In momentul de fata cred ca sunt 60-70 de primarii care asteapta sa dea drumul la plata taxelor online, dar se impiedica de suprataxare, care merge impotriva normelor europene.”

Adauga comentariu

Noutăți
Cifra/Declaratia zilei

Anders Olofsson – former Head of Payments Finastra

Banking 4.0 – „how was the experience for you”

So many people are coming here to Bucharest, people that I see and interact on linkedin and now I get the change to meet them in person. It was like being to the Football World Cup but this was the World Cup on linkedin in payments and open banking.”

Many more interesting quotes in the video below:

Sondaj

In 23 septembrie 2019, BNR a anuntat infiintarea unui Fintech Innovation Hub pentru a sustine inovatia in domeniul serviciilor financiare si de plata. In acest sens, care credeti ca ar trebui sa fie urmatorul pas al bancii centrale?