[stock-market-ticker symbols="FB;BABA;AMZN;AXP;AAPL;DBD;EEFT;GTO.AS;ING.PA;MA;MGI;NPSNY;NCR;PYPL;005930.KS;SQ;HO.PA;V;WDI.DE;WU;WP" width="100%" palette="financial-light"]

Unul din doi profesioniști în securitate cibernetică spune că educația formală este inutilă la jobul actual

8 februarie 2024

Pe fondul penuriei acute de profesioniști în securitate cibernetică, experții activi în securitatea informațiilor (InfoSec) pun la îndoială relevanța educației formale pe care au primit-o, arată noua cercetare globală a Kaspersky. Sondajul a arătat că unul din doi profesioniști în securitate cibernetică nu a fost capabil să confirme utilitatea pregătirii academice atunci când a fost întrebat cum îl ajută aceasta în activitatea sa profesională. Asemenea experți trebuie să investească în formare continuă pentru a aborda peisajul amenințărilor în continuă evoluție și pentru a ține pasul cu industria.

Potrivit ISC2, cea mai importantă organizație mondială pentru profesioniștii în securitate cibernetică, forța de muncă existentă în securitate cibernetică trebuie să crească aproape de două ori pentru a funcționa la capacitate maximă și pentru a sprijini economia globală. Explorând cauzele fundamentale ale deficitului actual de competențe în domeniul securității cibernetice și ale lipsei de profesioniști InfoSec, Kaspersky a comandat un studiu global, care analizează mai atent aspectele educaționale ale problemei și influența pe care aceasta o are asupra carierei acestor experți.

Mulți experți InfoSec subliniază că sistemul de învățământ este detașat de realitățile securității cibernetice, ceea ce duce la o lipsă de aplicabilitate atunci când vine vorba de experiența de lucru în viața reală: mai bine de jumătate dintre profesioniști consideră că educația formală a fost oarecum folositoare (14%), puțin (13%) utilă sau deloc folositoare (24%) atunci când au trecut la îndeplinirea sarcinilor de serviciu.

Pentru a determina factorii care ar putea împiedica domeniul educațional, respondenții au fost întrebați dacă:

. personalul de formare din colegiul sau universitatea lor avea experiență în securitate cibernetică;

. au avut acces la cele mai noi tehnologii și echipamente;

. au primit informații despre incidente de securitate cibernetică din viața reală;

. li s-au oferit stagii de practică care să aibă la bază adevărata experiență la un loc de muncă relevant.

Mai puțin de jumătate dintre respondenți au spus că programul lor de la colegiu sau universitate le-a oferit experiență practică în scenarii de securitate cibernetică din viața reală ca proiecte live: 23% au fost „foarte de acord” cu această afirmație, iar 26% „cumva de acord.” În plus, accesul la cele mai noi tehnologii și echipamente, precum și calitatea stagiilor de practică s-au evidențiat drept cele mai slabe aspecte ale educației în domeniul securității cibernetice pentru majoritatea regiunilor.

În timp ce calitatea și relevanța programelor educaționale este problematică, disponibilitatea securității cibernetice și a instruirii InfoSec per se lasă și ea de dorit. De exemplu, jumătate dintre experții actuali în securitate cibernetică consideră că disponibilitatea cursurilor de securitate cibernetică sau de securitate a informațiilor în învățământul superior formal este fie „slabă”, fie „foarte săracă”. Printre profesioniștii cu 2-5 ani de experiență, acest rezultat crește la peste 80 la sută.

Raportul complet și mai multe informații despre impactul oamenilor asupra securității cibernetice în business sunt disponibile aici.

Noutăți
Cifra/Declaratia zilei

Anders Olofsson – former Head of Payments Finastra

Banking 4.0 – „how was the experience for you”

So many people are coming here to Bucharest, people that I see and interact on linkedin and now I get the change to meet them in person. It was like being to the Football World Cup but this was the World Cup on linkedin in payments and open banking.”

Many more interesting quotes in the video below:

Sondaj

In 23 septembrie 2019, BNR a anuntat infiintarea unui Fintech Innovation Hub pentru a sustine inovatia in domeniul serviciilor financiare si de plata. In acest sens, care credeti ca ar trebui sa fie urmatorul pas al bancii centrale?