Taxele în 2026: companiile primesc un semnal că presiunea fiscală ar putea fi redusă

O analiza de Ruxandra Târlescu – Partener, Leader servicii fiscale și juridice PwC România

Un semnal pentru companii că presiunea fiscală ar putea fi redusă și că seria de creșteri de taxe s-ar putea încheia în 2026 este transmis de ordonanța ”trenuleț”. Înjumătățirea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) din 2026 și eliminarea acestuia, precum și a impozitului specific pe cifra de afaceri (ICAS) și a impozitului pe construcții speciale (taxa pe stâlp), de anul viitor arată că guvernul vrea să dea un orizont de speranță mediului de afaceri.

Aceste măsuri, deși sunt prevăzute de ordonanță, reprezintă deocamdată promisiuni și modificarea lor pe parcursul anului 2026 nu poate fi exclusă. Observăm, totuși, că guvernul înțelege că fiscalitatea mărită este împovărătoare, frânează investițiile și, implicit, creșterea economică. Intenția sa este sprijinită și de declarația recentă a reprezentanților FMI conform căreia măsurile deja luate sunt suficiente pentru consolidarea fiscală și că, de acum, trebuie doar să fie menținută direcția. Însă reducerea deficitului bugetar nu este deloc o misiune ușoară și, fără majorări de taxe, guvernul are la dispoziție alte două pârghii: raționalizarea cheltuielilor și îmbunătățirea colectării taxelor.   

De-a lungul ultimului deceniu, veniturile fiscale, cele din taxe, impozite și contribuții de asigurări sociale, au fost în jurul a 25-27% din PIB. În această perioadă au fost exprimentate atât scăderi, cât și majorări de taxe. Prin urmare, pentru a ajunge la venituri fiscale de peste 30% din PIB, este nevoie în primul rând de întărirea administrației fiscale, respectiv de o colectare mai bună a taxelor. De exemplu, execuția bugetară la 11 luni din 2025, publicată de Ministerul Finanțelor, arată că veniturile fiscale (impozite pe venit, profit, TVA, accize, taxe vamale, contribuții sociale) erau de 25,6% din PIB la finalul lunii noiembrie 2025 față de 25% din PIB în perioada similară a anului anterior. Majorările de fiscalitate din 2025 au adus un plus de până la 0,6% din PIB.

Având în vedere că deficitul ar trebui să scadă în 2026 cu alte 2 puncte procentuale din PIB și că trendul trebuie să continue gradual până la un deficit de 3% din PIB în 2030, este evident că trebuie luate măsuri suplimentare pentru un control mult mai riguros al cheltuielilor publice și o colectare mai eficientă a taxelor existente. În acest scop, mediul de afaceri a susținut în toate discuțiile cu guvernul că există mult loc de îmbunătățire a activității ANAF prin măsuri de digitalizare și reformă instituțională.

Rapoartele Comisiei Europene privind decalajele de  colectare a TVA și a impozitului pe profit plasează România pe primul loc între statele membre, cu pierderi de câte o treime din sumele estimate că ar trebui încasate din cele două taxe. ANAF a început digitalizarea de câțiva ani, dar rezultatele nu sunt încă la nivelul așteptărilor. Deși mediul de afaceri a susținut că reforma ANAF și disciplina bugetară sunt obligatorii pentru a reduce deficitul bugetar, date fiind rezultatele obținute până în prezent, varianta majorării de taxe rămâne posibilă.

În continuare, vom prezenta pe scurt modificările fiscale cu cel mai mare impact adoptate pentru 2026 și 2027.

Impozitarea companiilor

Vestea bună este că IMCA, ICAS și impozitul pe construcții speciale vor fi eliminate, dar abia din 2027. În 2026, IMCA se va reduce de la 1% la 0,5%.

Companiile cu cifre de afaceri de până la 50 milioane euro vor avea cheltuielile aferente drepturilor de proprietate intelectuală, cheltuielile de management și consultanță, efectuate în legătură cu entități afiliate nerezidente, deductibile în limita a 1% din totalul cheltuielilor înregistrate. Dacă plafonul de 1% este depășit contribuabilii pot deduce aceste tipuri de cheltuieli înregistrate în anul de calcul (de exemplu 2026) doar în limita de 1% din totalul cheltuielilor înregistrate în respectivul an de calcul. Merită menționat că în cazul grupului fiscal, prevederile referitoare la limitarea de 1% se aplică de către membri în funcție de situația individuală. 

Pentru companiile mici, în anul 2026, impozitul pe veniturile microîntreprinderilor va avea o singură cotă de 1%, indiferent de tipul activității, dar plafonul de încadrare va scădea la 100 mii euro.

Impozitul pe venit

Impozitul de 16% se va aplica veniturilor din dividende distribuite persoanelor  fizice începând cu ianuarie 2026 și câștigurilor din transferul titlurilor de valoare, de instrumente financiare derivate sau din transferul aurului de investiții realizate începând cu anul 2026. Indiferent dacă veniturile sunt obținute din România sau din străinătate (în cazul persoanelor fizice rezidente), creșterea cotei de impozitare va însemna în cele din urmă o sarcină fiscală suplimentară pentru investitori.  

Impactate vor fi și câștigurile din transferul titlurilor de valoare și din operațiuni cu instrumente financiare derivate realizate prin intermediari rezidenți pentru care impozitul reținut la sursă va crește de la 1% la 3% dacă titlurile de valoare/instrumentele financiare derivate sunt înstrăinate într-o perioadă mai mare de 365 de zile de la dobândirii, respectiv de la 3% la 6% dacă titlurile de valoare/instrumentele financiare derivate sunt înstrăinate într-o perioadă mai mică de 365 de zile.

Deși nu sunt încadrate în categoria veniturilor din investiții, ci în categoria veniturilor din alte surse, câștigurile din transferul de monedă virtuală vor intra, începând cu anul 2026, sub incidența cotei de 16%. Spre deosebire de veniturile din investiții, în cazul pierderilor din transferul de monedă virtuală nu este posibilă recuperarea lor din din câștiguri de aceeași natură sau din câștiguri din transferul titlurilor de valoare sau din alte operaţiuni cu instrumente financiare. 

De asemenea, cota aplicată asupra venitului brut reprezentând bunuri și/sau servicii primite de un participant la persoana juridică, acordate/furnizate de către persoana juridică în folosul personal al acestuia, precum și sume plătite unui participant la o persoană juridică, în folosul personal al acestuia, pentru bunurile sau serviciile achiziționate de la acesta, peste prețul pieței pentru astfel de bunuri ori servicii va fi 16%. Măsura are în vedere impozitarea acestor venituri cu aceeași cotă ca în cazul veniturilor sub formă de dividende.

Impozite locale

Din 2026, pentru persoanele fizice se majorează valoarea impozabilă pe mp pentru clădirile rezidențiale și pentru terenuri, cu circa 170%. În cazul persoanelor juridice  se majorează valoarea impozabilă pe mp pentru terenuri cu circa 170% ceea ce va genera un impact fiscal semnificativ, în special, pentru companiile cu portofolii extinse de terenuri. Această creștere poate afecta direct cash-flow-ul și planificarea bugetară, în contextul în care impozitul pe terenuri reprezintă o componentă fixă și recurentă a costurilor operaționale. În cazul persoanelor juridice se introduc noi categorii de clădiri și terenuri scutite (e.g. clădiri noi și terenul aferent din investiții în industria prelucrătoare, depozitare si logistică – scutire pe 2 ani de la recepție).  

Valoarea impozabilă pentru mijloacele de transport înmatriculate va înregistra o majorare între 5% și 146%, în funcție de norma de poluare (inclusiv pentru hibride).

De asemenea, crește cota impozitului special pe bunurile imobile și mobile de valoare mare (clădiri rezidențiale cu o valoare impozabilă mai mare de 2,5 milioane lei și autoturisme cu o valoare de achiziție mai mare de 375.000 lei) de la 0,3% la 0,9%. Pentru bunurile imobile, baza de impozitare la care se aplică cota de 0,9% o reprezintă valoarea impozabilă stabilita pentru taxele locale, care înregistrează o creștere semnificativă așa cum am menționat mai sus.  

Concluzie

Majorarea fiscalității în 2025 era previzibilă ca urmare a deficitului bugetar foarte mare din ultimii ani și a angajamentelor luate prin PNRR. În acest sens, analiza Băncii Mondiale, realizată ca parte din reforma cadrului fiscal din PNRR, a generat multe din schimbările implementate în Codul fiscal în ultimii ani. Suplimentar, au fost adoptate măsuri controversate, precum impozitul minim pe cifra de afaceri, care nu a adus venituri însemnate la buget, dar a bulversat mediul de afaceri.

În 2026, reforma cadrului fiscal, prevăzută în PNRR, se încheie, o singură măsură importantă fiind amânată – impozitarea imobilelor la valoarea de piață. În schimb reforma administrației fiscale ar trebui să continue și chiar să fie accelerată pentru a sustine  o colectare mai eficientă a veniturilor bugetare.  Totodată, disciplina bugetară, respectiv controlul mai strict al cheluielilor sunt esențiale pentru a nu mai avea loc creșteri de taxe.