[stock-market-ticker symbols="FB;BABA;AMZN;AXP;AAPL;DBD;EEFT;GTO.AS;ING.PA;MA;MGI;NPSNY;NCR;PYPL;005930.KS;SQ;HO.PA;V;WDI.DE;WU;WP" width="100%" palette="financial-light"]

Studiu – Opt din zece români au în plan să profite de ofertele de Black Friday. Jumatate dintre români declară că, de Black Friday, au o strategie de cumpărături. 23% dintre ei alocă bugete cuprinse între 1.000-2.500 de lei.

7 noiembrie 2023

Aproape două treimi dintre ei (69%) spun că achiziționează exclusiv obiecte utile. 11% declară că profită de campaniile de Black Friday pentru a-și face mici plăceri, iar 7% își pregătesc cadourile de Crăciun, sperând că astfel vor și economisi ceva bani.

Opt din zece români au banii pregătiți pentru a profita de promoțiile de Black Friday, la fel ca anul trecut. Cel puțin 53% dintre români declară că au o strategie de cumpărături de Black Friday, iar cei mai mulți, 23%, au pregătit între 1.000-2.500 de lei pentru achizițiile făcute cu această ocazie, arată un studiu Revolut și Dynata[1], realizat în septembrie 2023.

În timp ce un român din 10 spune că nu face deloc cumpărături de Black Friday, 4 din 10 (39%) sunt dispuși să se trezească și cu noaptea în cap numai să prindă la prima oră a zilei ofertele pe care le vânează de mai mult timp. 43% își sacrifică din timpul personal și stau lipiți de laptopuri doar pentru ofertele care oferă discounturi importante, în timp ce 5% sunt interesați de promoțiile de Black Friday, dacă astfel pot face o afacere bună din revânzarea produselor cumpărate cu reduceri importante.

Femeile sunt mai puțin interesate de Black Friday decât bărbații (10% vs 5% respondenți care declară că nu vor cumpăra nimic cu această ocazie). La fel și seniorii de peste 65 de ani (11%) și rezidenții din centrul țării (11%).

În privința bugetelor alocate acestui eveniment comercial, bărbații pregătesc între 1.000-2.500 de lei pentru cumpărăturile de Black Friday, femeile între 250-500 de lei, segmentele de vârstă 18-24 de ani (26%) și 44-54 de ani pregătesc între 250-500 de lei, respondenții între 25-44 de ani (26%) și cei peste 55 de ani (23%) mai degrabă 1.000-2.500 de lei.

Bucureștenii pregătesc cele mai generoase bugete, de peste 2.500 de lei (19%), în timp ce românii din vestul țării sunt cei mai reținuți în a cheltui de Black Friday (13% mai puțin de 250 de lei).

Anul trecut, de Black Friday, clienții din România au făcut achiziții de aproape 44 de milioane de euro de Black Friday (11-13 noiembrie 2022), cu Revolut, iar suma medie cheltuită de un utilizator român a fost de aproximativ 84 euro. Segmentul de vârstă cu cea mai mare valoare a achizițiilor de Black Friday a fost 25-34 de ani, cu peste 16,7 milioane de euro. Cea mai mare valoare medie a achizițiilor/ utilizator a fost înregistrată în segmentul 35-44 de ani (103 euro/ client). În top 5 comercianți, după volumele plăților efectuate cu Revolut, au figurat: Emag, Altex, Carrefour, Tazz, Dedeman.

În iureșul cumpărăturilor, tentativele de fraudă se înmulțesc

Totuși, evenimentele comerciale de tipul Black Friday, care pun accent pe e-commerce, vin și cu provocări în privința prevenirii comportamentelor iresponsabile și a șarlataniilor. Revolut studiază fenomenul fraudelor și scam-urilor și a constatat o creștere a acestuia, de la un an la altul.

De exemplu, în perioada post-pandemică, a fost remarcată o creștere a scam-urilor care implică false oferte la bilete la festivaluri de muzică sau concerte. În perioada mai-septembrie 2023, numărul scamurilor cu bilete de concert a crescut cu 220% față de aceeași perioadă a anului anterior.

În România, anul 2024 se anunță plin de oferte tentante pentru iubitorii de muzică și pentru fanii unor mari artiști internaționali, iar riscul de a înregistra tentative de fraudă cu bilete la aceste evenimente se amplifică.

Potrivit UK Finance, doar în prima jumătate a anului 2022, infractorii au deturnat prin scamuri peste 609,8 milioane de lire sterline*. Potrivit unui alt studiu global, realizat de PwC la nivelul anului 2022, scam-urile au generat pierderi de peste 42 miliarde de dolari, inclusiv problemele de imagine și reputație aduse brandurilor care au fost folosite în fraudarea consumatorilor**.

„Mulți consumatori s-au trezit că au plătit bani pentru bilete inexistente la concertele dorite, ca urmare a unor reclame înșelătoare difuzate pe platformele de social media”, explică David Eborne, Head of Fraud Operations la Revolut. „Le recomandăm clienților să cumpere întotdeauna produse sau servicii numai de pe platformele de e-commerce recunoscute și oficiale, mai ales atunci când e vorba despre bilete la concerte și festivaluri. Oricât de mult și-ar dori să îl vadă pe artistul preferat, cel mai bine este să evite ofertele de nerefuzat apărute din senin pe platformele de socializare. Pentru Revolut, este important ca banii clienților să fie în siguranță. Echipa noastră formată din peste 2.500 de specialiști în prevenirea fraudelor a reușit, în ultimele 12 luni, să evite pierderi ale clienților, ca urmare a scam-urilor, ce ar fi însumat peste 231 de milioane de euro. Sistemele noastre sofisticate de detectare a fraudelor monitorizează constant tranzacțiile riscante, pentru a asigura clienții că se pot folosi în siguranță de fondurile lor”, a continuat acesta.

*UK Finance Half year Fraud Report 2022

**PwC’s Global Economic Crime and Fraud Survey 2022


[1] Studiu realizat în rândul a 1.000 de români, pe un eșantion reprezentativ la nivel național pentru populația adultă din România, după vârstă, gen și rezidență. 

Adauga comentariu

Noutăți
Cifra/Declaratia zilei

Anders Olofsson – former Head of Payments Finastra

Banking 4.0 – „how was the experience for you”

So many people are coming here to Bucharest, people that I see and interact on linkedin and now I get the change to meet them in person. It was like being to the Football World Cup but this was the World Cup on linkedin in payments and open banking.”

Many more interesting quotes in the video below:

Sondaj

In 23 septembrie 2019, BNR a anuntat infiintarea unui Fintech Innovation Hub pentru a sustine inovatia in domeniul serviciilor financiare si de plata. In acest sens, care credeti ca ar trebui sa fie urmatorul pas al bancii centrale?