[stock-market-ticker symbols="FB;BABA;AMZN;AXP;AAPL;DBD;EEFT;GTO.AS;ING.PA;MA;MGI;NPSNY;NCR;PYPL;005930.KS;SQ;HO.PA;V;WDI.DE;WU;WP" width="100%" palette="financial-light"]

Studiu Gfk – 6% dintre platitorii de facturi prefera cardul ca metoda de plata

16 iulie 2010

16 iulie, 2010 – Cea mai des utilizata metoda de plata preferata de romani ramane cea direct la ghiseul furnizoului, 77% dintre persoanele intre 18 si 65 de ani care se ocupa de plata facturilor in gospodarie apeland la ea, se precizeaza in studiul Omnibus realizat de Gfk.

39% din respondenti fac plata la posta si 25% la casieriile bancilor. Doar 5% dintre cei care se ocupa de plata facturilor in familie folosesc ATM-urile bancare pentru plati, iar 2% folosesc serviciile de Internet banking. 11% dintre respondenti folosesc plata prin serviciile disponibile in magazine sau benzinarii.

Pentru facturile de utilitati cea mai folosita metoda de plata este cea la ghiseul furnizorului – mai mult de jumatate dintre cei care platesc facturi de apa merg direct la furnizor pentru a o plati si aproximativ 40-45% dintre cei care platesc facturi de gaze, electricitate sau salubritate fac plata direct la furnizor. 10% din respondenti platesc factura de apa  la casieriile bancilor  sau 9% la posta. Pentru factura de gaze, pe langa plata la ghiseu, la banca (25%) si la posta (12%), sunt folosite si plata in magazine si benzinarii (8%) si la ATM-uri bancare (6%). Pentru electricitate, pe langa plata la ghiseu, se foloseste in masura destul de mare plata la oficiile postale (35%) si la banci (15%).

Dintre cei care platesc facturi pentru servicii de telecomunicatii in gospodarie (Internet, televiziune, telefonie fixa) 34% obisnuiesc sa plateasca toate aceste servicii deodata. Acestia prefera sa mearga direct la ghiseul furnizorului (66%), la posta (18%) sau la casieriile bancilor (10%).

Factura pentru telefonia mobila este si ea platita in procent foarte mare la ghiseul furnizorului (55%), la banca (18%) sau in magazine si benzinarii (11%).

Romanii aleg plata la ghiseul furnizorului pentru ca este o metoda sigura (27%), din obisnuinta (21%) sau pentru ca este mai simpla (21%). Motivele pentru care plata la posta este aleasa sunt legate de faptul ca oficiul postal este aproape de casa sau de serviciu (31%), este simplu de utilizat (15%) sau este comod (15%). Cei care opteaza pentru casieriile bancilor spun ca aceasta metoda este simpla (26%) sau rapida (20%), dar si ca o aleg pentru ca nu au un card bancar sau nu stiu sa il foloseasca (14%). Doar 6% din respondenti platesc facturile cu cardul, cei mai multi preferand sa foloseasca banii lichizi.

O gospodarie cheltuie in medie 340 lei pe luna pentru plata utilitatilor si serviciilor de telefonie fixa, Internet si televiziune. Sume mai mari sunt cheltuite in Bucuresti, unde media este in jur de 370 de lei, in timp ce in Moldova si Oltenia sunt cheltuite sume considerabil mai mici – o medie de 270 de lei in Moldova si 255 de lei in Oltenia. La acestia se mai adauga aproximativ 61 de lei pentru plata telefonului mobil la fiecare membru al familiei care utilizeaza acest serviciu. Pentru telefonul mobil se cheltuie usor mai putin in Moldova (aproximativ 50 de lei) si ceva mai mult in Bucuresti (in jur de 74 de lei).

Informatiile provin din studiul GfK Omnibus realizat in luna iunie 2010, pe un esantion de 1.000 de persoane din mediul urban si rural. Rezultatele sunt reprezentative pentru populatia Romaniei in varsta de 18 ani si peste, cu o marja de eroare de +/-3%.

Adauga comentariu

Noutăți
Cifra/Declaratia zilei

Anders Olofsson – former Head of Payments Finastra

Banking 4.0 – „how was the experience for you”

So many people are coming here to Bucharest, people that I see and interact on linkedin and now I get the change to meet them in person. It was like being to the Football World Cup but this was the World Cup on linkedin in payments and open banking.”

Many more interesting quotes in the video below:

Sondaj

In 23 septembrie 2019, BNR a anuntat infiintarea unui Fintech Innovation Hub pentru a sustine inovatia in domeniul serviciilor financiare si de plata. In acest sens, care credeti ca ar trebui sa fie urmatorul pas al bancii centrale?