Studiu: economia gri poate fi redusa cu pana la 9,9% in urmatorii sapte ani prin masuri de stimulare a platilor electronice

Introducerea cardurilor prepaid pentru acordarea ajutoarelor sociale si a caselor de marcat online cu POS integrat (din 1 ianuarie2016), reducerea plafoanelor de casa, organizarea de loterii fiscale si acordarea unor facilitati fiscale de genul reducerii TVA la plata, sunt doar cateva dintr-un pachet de 10 masuri pe care compania de consultanta PwC le propune pentru diminuarea economiei subterane.

Conform studiului PwC, pachetul de 10 masuri care s-ar putea adopta si in Romania ar putea genera, in anumite conditii, o reducere a ponderii economiei gri din PIB cu pana la 9,9% intr-un interval de timp de 7 ani, ceea ce reprezinta aproximativ 14 miliarde de euro, care ar intra in circuitul economiei fiscalizate, susţinand dezvoltarea economica.

Masurile prezentate vin in contextul in care Romania are una dintre cele mai mari economii gri din UE, de 28,4% din PIB, faţa de o medie a UE de 18,8% şi 24,4% media statelor din Europa Centrala si de Est (Romania aflandu-se pe penultimul loc in Uniunea Europeana si fiind „depasita” in acest sens doar de Bulgaria), la care se adauga si unul dintre cele mai reduse grade de colectare a taxelor ca pondere in PIB, 29% pentru anul 2012 comparativ cu 49% in Danemarca, 47% Franţa sau 39% in Ungaria. In ceea ce priveşte gradul de colectare al TVA, Romania este pe ultimul loc intre statele membre ale UE, colectand in 2012 doar 56% din suma potentiala, in comparatie cu un grad de colectare de 95% in Olanda si Finlanda, sau 91% in Slovenia, media europeana fiind de 81%.

Mai mult, „Romania este o economie bazata foarte mult pe cash, mult mai mult decat ar trebui. Ponderea numerarului in circulatie in Romania ramane semnificativa, in ultimii cinci ani ea depasind 60% din PIB, respectiv de 6 ori mai mare fata de nivelul inregistrat de tarile din zona Euro.” a declarat Bogdan Belciu (foto mijloc), Partener, Consultanta in Afaceri si Management, PwC Romania.

„Platile electronice sunt foarte rar folosite. Ponderea platilor cu cardul este de doar 4,4% din PIB, adica de peste 3 ori mai mica decat media UE si de peste 4 ori mai mica decat media tarilor din vestul Europei””, a mai adaugat Belciu.
Potrivit datelor prezentate de PwC, in Romania se inregistreaza o medie anuala de 9 plati cu cardul/capita, fata de 250 in Suedia, fiind de aproximativ 10 ori mai mic decat media UE.

„Daca nu facem nimic, in ritmul actual de crester, Romania ar mai avea nevoie de 20 de ani pentru a ajunge la nivelul mediei Uniunii Europene privind numarul de tranzactii per capita”, crede Belciu.

NOCASH l-a intrebat pe acesta cu cat se va reduce aceasta perioada de timp in situatia in care pachetul de masuri propus va fi implementat, chiar si partial. Din pacate, curiozitatea mea nu a fost si a autorilor studiului, raspunsul reprezentantului PwC fiind ca nu exista o evaluare in acest sens. Singura precizare a fost legata de faptul ca exista o corelatie puternica, de peste 80%, intre plațile electronice si nivelul economiei gri: cu cat cresc primele cu atat scade ultimul.

Cu toate acestea, datele din piața romaneasca contrazic aceasta corelatie. Astfel, desi platile electronice prin card au crescut intr-un ritm de 4% in ultimi cinci ani, ajungand la peste 200 mil. de tranzactii, fiind in premiera comparabile cu retragerile de numerar, economia gri a continuat sa creasca in Romania, in aceasta perioada.

Exista si o explicație. Nivelul impozitarii are o influența mult mai puternica asupra economiei subterane decat o are cardul. Din aceasta perspectiva, este evident ca majorarea TVA cu 5 puncte procentuale a avut o influenta mult mai puternica decat plata online a impozitelor si taxelor locale – ambele masuri luate dupa declansarea crizei.

„Initiativele de stimulare a platilor electronice favorizeaza fiscalizarea economiei gri si conduc la cresterea gradului de colectare a taxelor şi impozitelor, respectiv a veniturilor incasate la bugetul consolidat de stat, ceea ce ar permite autoritatilor sa realizeze o reducere a fiscalitații pe termen lung.”, a adaugat Daniel Anghel (foto stanga), Partener, Consultanta Fiscala, PwC Romania.

Raportul, a fost elaborat in perioada septembrie-noiembrie 2014, la initiativa si in parteneriat cu MasterCard, si analizeaza experienta altor state care au implementat masuri de limitare a platilor in numerar, corelate cu initiative de dezvoltare si extindere a infrastructurii necesare platilor electronice.

Pentru mai multe detalii descarcati Studiu PwC_Impactul platilor electronice in economie