[stock-market-ticker symbols="FB;BABA;AMZN;AXP;AAPL;DBD;EEFT;GTO.AS;ING.PA;MA;MGI;NPSNY;NCR;PYPL;005930.KS;SQ;HO.PA;V;WDI.DE;WU;WP" width="100%" palette="financial-light"]

Studiu: doar 38% dintre produsele vandute offline sunt mai scumpe decat online, in medie cu peste 50 de lei

24 noiembrie 2017

Produsele vândute în magazinele clasice sunt, în proporție de 38%, cu 51 de lei mai scumpe, în medie, comparativ cu produsele similare comercializate online de același retailer, relevă un studiu realizat de Retail Data Monitoring, la comanda Asociației Române a Magazinelor Online (ARMO). Procentual, diferența de preț este de 6%.

Conform studiului, la achiziția unui televizor dintr-un magazin clasic cumpărătorii plătesc, în medie, cu 212 lei mai mult, respectiv 6% din valoarea produsului, decât dacă ar cumpăra online, de la același retailer.
Tot cu 6% sunt mai scumpe și aspiratoarele, respectiv, 35 de lei, în timp ce costul unui fier de călcat poate fi cu până la 12% mai ridicat într-un magazin fizic față de unul online. La electrocasnicele mici, cumpărătorii pierd, în medie 13 lei, echivalentul a 4% din costul produsului dacă este achiziționat direct din magazinul fizic al aceluiași retailer.

„Diferența de preț între offline și online se datorează costurilor mai mari asociate operării unui magazin fizic, respectiv, chirie, întreținere, depozit, costuri mai mari de personal. Online este mai eficient pentru retailer, lucru care se reflectă într-un preț mai bun pentru cumpărător.
În afară de faptul că pentru 88% dintre produsele analizate prețul practicat online este mai mic sau egal cu cel din offline, clientul are și avantajul unei metode rapide și comode de a face cumpărături, evitând aglomerația din magazine, o disponibilitate mai mare a produsului și posibilitatea de a compara prețurile din mai multe magazine. În plus, în funcție de retailer, are chiar și 30 de zile la dispoziție să returneze produsul dacă se răzgândește asupra achiziției și servicii cu valoare adăugată precum livrarea gratuită sau deschiderea coletului la livrare”, a declarat Florinel Chiș, directorul executiv al ARMO, citat de Agora.ro.

Categoria cu cel mai mare procent de produse cu preț mai ridicat în offline decât online este cea a fiarelor de călcat. Astfel, 57% dintre produsele analizate s-au dovedit, în medie, cu 51 de lei mai scumpe. Pe locul doi s-au clasat monitoarele, cu un procent de 45%, urmate de electrocasnice mici (38%), mașini de spălat și frigidere (36%).
Studiul mai arată că 50% dintre produse au același preț atât pe canalul online, cât și offline.

Pret este mai ridicat în offline pe categorii de produse: fiare de călcat   – 57%,  monitoare – 45%, electrocasnice mici – 38%, mașini de spălat rufe – 36%, frigidere – 36%, televizoare – 34%, aspiratoare – 34%, telefoane mobile – 27%, laptopuri – 20%.

Daca 38% dintre produsele vandute offline de retaileri sunt mai scumpe decat cele vandute online, iar jumatate se vand la acelasi pret indiferent de canalul de vanzare, in lipsa altor explicatii, rezulta ca diferenta de 12% reprezinta procentul in care pretul produselor vandute offline este mai mic decat al celor vandute online, potrivit NOCASH.

Cercetarea a fost efectuată în mediul urban, pe un eșantion de 1.733 de produse din categoriile: electrocasnice mici și mari, electronice, IT și telefoane, disponibile în lanțurile de retail cu prezență online și offline. În cadrul studiului au fost comparate prețurile practicate de retailer, în același interval de timp, în magazinele online și offline.

Noutăți
Cifra/Declaratia zilei

Anders Olofsson – former Head of Payments Finastra

Banking 4.0 – „how was the experience for you”

So many people are coming here to Bucharest, people that I see and interact on linkedin and now I get the change to meet them in person. It was like being to the Football World Cup but this was the World Cup on linkedin in payments and open banking.”

Many more interesting quotes in the video below:

Sondaj

In 23 septembrie 2019, BNR a anuntat infiintarea unui Fintech Innovation Hub pentru a sustine inovatia in domeniul serviciilor financiare si de plata. In acest sens, care credeti ca ar trebui sa fie urmatorul pas al bancii centrale?