[stock-market-ticker symbols="FB;BABA;AMZN;AXP;AAPL;DBD;EEFT;GTO.AS;ING.PA;MA;MGI;NPSNY;NCR;PYPL;005930.KS;SQ;HO.PA;V;WDI.DE;WU;WP" width="100%" palette="financial-light"]

Studiu: aproximativ 40% dintre companiile din Romania au in vedere trecerea la tichetele de masa electronice

6 iulie 2016

55% din companiile din România cunosc bine şi foarte bine condiţiile de implementare ale sistemului de tichete de masă electronice, conform unui studiu de satisfacţie a clienţilor realizat de Up România prin intermediul institutului de cercetare de piaţă GfK. Cu toate acestea, procentul celor care vor sa faca efectiv trecerea la acest sistem este insa mult mai mic.

Astfel, studiul a relevat că aproximativ 40% dintre companiile din România au în vedere trecerea spre un astfel de sistem. Cu alte cuvinte, 15% dintre companii, dupa ce au luat la cunostinta de avantajele noului sistem, au preferat sa nu-l foloseasca. Ar fi interesant cum arata profilul acestor companii si ce anume le-a determinat totusi sa refuze tichetele de masa in format electronic.


Potrivit studiului, in topul beneficiilor percepute de angajatori ca urmare a implementării sistemului tichetelor de masă electronice se numără: alimentarea simplă şi rapidă a cardurilor pe platforma de comenzi online (50%), facilităţile logistice, cum ar fi o singură comandă a cardurilor la 4 ani (40%), avantajele financiare rezultate din lipsa taxelor patronale şi salariale (38%).

De cealaltă parte, 40% dintre angajaţi apreciază cel mai mult posibilitatea utilizării fracţiilor din valoarea unui tichet de masă, 37% rapiditatea efectuării plăţilor datorită tehnologiei contactless şi 29% predictibilitatea venitului pentru cheltuielile alimentare.

Tichetele electronice de masă au aceleaşi facilităţi fiscale ca cele pe suport de hârtie, respectiv scutirea de la plata taxelor social-salariale, deductibilitate la plata impozitului pe profit şi un cost pentru angajator cu aproximativ 40% mai mic, comparativ cu aceeaşi sumă sub formă de numerar.

In cazul cardurilor de masa Up Romania, comanda (de carduri) se face o dată la 4 ani, iar alimentarea lunară se face printr-o platformă online, Chèque Online, care este accesibilă angajatorilor, partenerilor afiliaţi, dar şi angajaţilor. Odată creat un cont online, acesta oferă acces angajatorilor la întreg procesul de gestiune: de la comanda tichetelor, pe suport hartie şi/sau electronic, pâna la urmărirea stadiului livrării şi/sau al accesării diferitelor documente precum facturi sau istoricul plăţilor. Angajaţii au la rândul lor acces în platformă pentru interogarea soldului, verificarea istoricului tranzacţiilor, numărul, valoarea şi valabilitatea tichetelor de masă pe suport electronic, reţeaua de magazine partenere. De asemenea, platforma online permite activarea sau blocarea cardului.

„Pentru creşterea eficienţei şi transparenţei tranzacţiilor cu cardul de masă, acesta are în premieră ataşat şi serviciul SMS, prin care deţinătorul unui card de masă Chèque Déjeuner va fi de fiecare dată informat cu privire la data de alimentare a contului său şi valoarea tichetelor de masă electronice din cont, precum şi valoarea rămasă în cont după fiecare plată efectuată cu cardul de masă. În plus, cardul de masă Up dispune şi de o aplicaţie telefonică care se poate descărca din App Store sau Google Play şi care permite în egală măsură consultarea soldului de pe card, data alimentării şi valoarea tichetelor de masă.”, potrivit comunicatului.

Mai multe detalii in comunicatul de presa: comunicat UP Romania iulie 2016

Adauga comentariu

Noutăți
Cifra/Declaratia zilei

Anders Olofsson – former Head of Payments Finastra

Banking 4.0 – „how was the experience for you”

So many people are coming here to Bucharest, people that I see and interact on linkedin and now I get the change to meet them in person. It was like being to the Football World Cup but this was the World Cup on linkedin in payments and open banking.”

Many more interesting quotes in the video below:

Sondaj

In 23 septembrie 2019, BNR a anuntat infiintarea unui Fintech Innovation Hub pentru a sustine inovatia in domeniul serviciilor financiare si de plata. In acest sens, care credeti ca ar trebui sa fie urmatorul pas al bancii centrale?