Strategii de plati intr-o lume postreglementare – ce va urma dupa scaderea comisioanelor de interchange

6 martie 2015

Recent a fost organizata de catre Visa Europe o masa rotunda la care au participat reprezentanti ai bancilor (BRD, BCR, BT, Unicredit, Alpha Bank, Leumi Bank si Piraeus Bank), furnizorilor si procesatorilor de plati (Provus, RomCard, PayU Romania, Netopia MobilPay), ai marilor retaileri online (eMag) si mass-media, precum si oficiali guvernamentali (Consiliul Concurentei).

Cu aceasta ocazie s-a discutat liber despre viitorul platilor electronice in contextul noilor reglementari europene si nationale, precum si despre impactul acestora asupra sistemului financiar si mediului de afaceri. In continuare va prezentam temele supuse dezbaterii si comentariile participantilor.

. Va duce limitarea comisionului interbancar la extinderea retelei de acceptare a platilor electronice fizice si online spre beneficiul consumatorilor, comerciantilor si institutiilor financiare?
.  Cu aceasta presiune pe venituri, vor putea furnizorii de servicii financiare sa mai ofere produse bazate pe tehnologii noi sau se vor limita la o oferta numai cu produse de baza?
.  Cine vor fi beneficiarii principali ai limitarii comisionului interbancar si platilor in numerar?
.  Este limitarea platilor in numerar calea spre reducerea economiei subterane? In ce masura stimuleaza acest lucru IMM-urile sa adopte mijloacele de plata moderne?
.  Cat de mult pot tine pasul comerciantii cu sistemele tehnologice inovatoare dezvoltate de furnizorii de servicii financiare?
.  Vor duce modificarile legislative la incheierea de parteneriate functionale intre principalii actori din piata?
.  Ce jucatori noi pot intra cu succes in piata platilor electronice?

Catalin Cretu – director subregional pentru Romania, Croatia si Slovenia la Visa Europe
Bancile care emit carduri vor avea veniturile micsorate de cateva ori, iar presiunea pe veniturile acestora va fi destul de mare, fara sa luam in calcul aceste reglementari care vor aduce comisioane la 0,2% pentru platile cu card de debit si la 0,3% pentru platile cu cardul de credit, de la 1% pentru tranzactiile standard la comercianti și chiar 1,5% pentru tranzactiile de comert electronic.
Trebuie urmarit cum vor resimti aceasta schimbare bancile mari versus bancile mici si mijlocii. Noile tehnologii nu sunt ieftine, ele devin din ce in ce mai ieftine cu cat volumele cresc. Toate inovatiile vor intra in aceasta piata pe fondul reducerii dramatice pe veniturile din aceste comisioane bancare.

Irina Oprescu – director directie carduri Alpha Bank
Alpha Bank este o banca mica, cu o baza de emitere redusa, care va avea efectiv o compensare intre veniturile pe care realizeaza pe partea de emitere cu cheltuielile pe care le va avea pe partea de acceptare. Aceste masuri ne vor egaliza cu bancile mari care isi permiteau sa faca produse cu costuri zero, ceea ce este dificil din partea unei banci mici.

In alta ordine de idei, constatam ca in piata sunt locatii la comercianti unde gasim 7-8 terminale POS. Din punctul meu de vedere este o risipa. Solutia este aparitia unor noi jucatori pentru ca se simte nevoia unui integrator/procesator, sau furnizor de retea de acceptare care sa permita plata la un singur terminal, indiferent de banca emitenta si de specificul programului de loializare din spatele fiecarui card.

Utku Ogrendil – CEO Provus

Noi lucram la o astfel de solutie (n.r. amintita de Alpha Bank) si avem deja contracte semnate cu comerciantii in acest sens. Reducerea interchange-ului va fi ceva bun pentru banci si va forta intr-adevar inovatia. Am putea asista la dezvoltarea unor metode de plata alternative chiar la card: QR code, plata cont la cont, etc.

Bogdan Spuza – director marketing BRD
Pe termen mediu va exista o crestere a volumelor dar nu putem spune daca aceasta se va intampla in urmatorii 3-5 sau 10 ani. Oricum, cresterea volumelor nu va compensa reducerea marjei. decat in anumite cazuri exceptionale. De asemenea, compensarea cu alte linii de business este o amagire.

Antonio Eram – CEO Netopia mobilPay
Este o schimbare binevenita care va pune presiune pe inovatie. Nu stiu de ce asteptati minuni de la comercianti. Din urma vin alte abordari si tehnologii – vezi Apple Pay – care ar trebui sa schimbe ecosistemul. Chiar si noi la Netopia am sarit de la POS direct la mobile wallet si suntem placut surprinsi sa constatam, de exemplu, ca se fac plati cu mobilul in Turda, pentru plata calatoriei in transportul public.

Noi suntem pregatiti de business pentru ca suntem obisnuiti sa lucram cu marje de 0,2%. Daca bancile nu sunt pregatite este problema lor.

Iulian Stanciu – director general eMAG
N-am facut nimic sa promovam cardul pentru ca, in ciuda sloganului nostru: „online va fi mereu simplu”, in realitate nu este tocmai asa. Noi avem un procent de 15% al comenzilor online platite cu cardul. Numai daca am optimiza cumva sistemul 3D Secure, sau l-am inlocui cu altceva mai eficient, acest nivel ar creste cu cel putin 20 de puncte procentuale.

Pentru fiecare mesaj/facilitate in plus acordata clientilor noi crestem vanzarile cu cateva puncte procentuale. De altfel aceasta este si abordarea noastra in negocierea cu bancile, cu ce valoare adaugata a serviciilor sa venim impreuna ca sa crestem business-ul si nu neaparat „da-mi un comision mai mic”.

Acum se pune foarte mult accent pe securitate insa 3D Secure mai mult incurca. Ar trebui sa fie pus accent pe usurinta de plata. In prezent avem cresteri anuale de 35% si credem ca se pot procesa de 10 ori mai multi bani in urmatorii 10 ani. Daca bancile nu vor mai emite carduri, le vom emite noi.

Bogdan Chiritoiu – presedintele Consiliului Concurentei
Vrem sa vedem o scadere a costului tranzactiilor de plati electronice pentru a face acceptarea cardurilor mai atractiva si, implicit, sa asistam la cresterea gradului de utilizare. Cresterea gradului de penetrare al cardurilor este principalul efect urmarit in urma implementarii acestor reglementari si nu neaparat scaderea pretului la raft.

Pana nu suntem 100% siguri ca avem regulamentul european, merg pe mana proiectului nostru din Parlament. N-as da vrabia din mana. Oricum ma astept ca in urmatoarele luni, compromisul european sa fie finalizat.

Concluzii

Scaderea interchange-ului va insemna clar mai mult business, nu insa neaparat mai mult profit. Cel putin nu pentru toata lumea. Pentru unii vom vorbi de economii consistente, pentru altii de reduceri substantiale de venituri. Discutia la care am participat mi-a relevat cateva lucruri pe care le voi impartasi in continuare.

In primul rand, aceste propuneri de schimbari legislative nu au surprins piata. Bancile au avut timp sa reactioneze, sa-si faca propriile calcule si sa dezvolte scenarii care sa fie prinse in bugetele viitoare – cel putin pe 2015-2016. Pe termen mediu, 2-4 ani, este probabil sa asistam la cresterea volumelor tranzactionate pe card, ca urmare a reducerii comisioanelor de interchange, insa veniturile suplimentare obtinute de banci din sporirea sumelor cheltuite pe card nu vor compensa neaparat pierderea generata de reducerea comisioanelor. Va fi interesant de urmarit ce nise vor exploata bancile. Una dintre ele va fi cu siguranta plata taxelor si impozitelor prin card, fie ca este vorba de POS sau direct pe Internet.

In al doilea rand, devine evident ca bancile vor avea la dispozitie mai putine fonduri pentru inovatie, chiar si pentru promovare. Aspect foarte important intrucat, volumele tranzactionate – ca si pana acum – vor trebui finantate. Reprezentanii bancilor chiar se intreaba ce se va intampla cu consumatorul daca acesta nu va mai fi bombardat cu mesaje promotionale si oferte. Va mai consuma la fel?

Pare logic sa presupunem ca schemele de plata vor fi cele care vor prelua in continuare toate aceste eforturi de finantare atat a inovatiei cat si a campaniilor publicitare, inclusiv pe zona educationala. Sigur, finantau si pana acum, de la subventionarea terminalelor POS, a emiterii cardurilor contactless si pana la pretul unei calatorii platite cu un card contactless. Numai ca de acum o vor face intr-o mai mare masura decat bancile. Nu mai putin adevarat este ca schemele finanteaza aceste dezvoltari tot din banii bancilor, care sunt membri ai acestor organizatii internationale de plata. Ramane de vazut daca se va mari taxa de inovatie cu care bancile cotizeaza la scheme – cel putin in cazul MasterCard, care practica acest sistem.

Un lucru este insa ingrijorator: pe fondul restructurarii din sistemul bancar, au plecat foarte multi oameni de calitate iar cei care au ramas isi tot trimit cv-uri in cautarea unui loc de munca mai bun, marea majoritate in afara sistemului de care s-au cam saturat. In acest context (lipsa de bani si de personal calificat), pentru a tine steagul ridicat, face sens ca schemele sa faca propunerile de strategie iar membrii sa se conformeze. In final, destinul/viitorul schemelor este strans legat de destinul/viitorul membrilor.

Pe fondul unor bilanturi subrezite, care se vede in rezultatul financiar dezastruos pe intregul sistem bancar romanesc in 2014 (pierderi de 4,4 mld. Euro) si a alterarii calitatii resursei umane, va fi foarte greu pentru banci sa faca fata unei schimbari de paradigma. Fara bani si fara oameni profesionisti va fi o foarte mare provocare pentru banci sa se reinventeze – pentru ca acesta a fost cuvantul cel mai des folosit la masa rotunda.

In conditiile in care concurenta bancilor pe zona de creditare este tot mai mare din partea non-bancilor iar pe zona de plati intra tot mai multe entitati, tot non bancare, institutiilor de creditare le mai ramane neatinsa, toretic, doar zona de atragere depozite. Insa in contextul generalizarii ratelor de dobanda negativa, se va diminua semnificativ si aceasta activitate. Asadar, cum se vor reinventa bancile?

Este clar ca vor fi obligate sa faca mai mult cu mai putin. Vor fi fortate sa vina cu foarte multa valoare adaugata catre clientela, nu neaparat pentru a-si pastra profitabilitatea ci pentru a ramane pur si simplu in piata. Pentru ca vor fi obligate sa traiasca cu marje de profit mult diminuate fata de cele cu care erau obisnuite pana acum.

Aceasta noua conjunctura va introduce un nou termen: „coopetitie”, care defineste starea de competitie in piata, dar o stare in care toate lumea coopereaza pentru a putea rezista. Pana acum  a fost o adevarata nebunie a clasamentelor si a cotelor de piata. Cineva spunea ca ii displac clasamentele pentru ca cel mai bun card este cel mai ieftin. Dar acesta este ieftin pentru ca nu ofera nimic, motiv pentru care merge si foarte prost la vanzare. „Nu pretul castiga clientul ci valoarea adaugata. Daca produsele vor rezolva problemele clientilor sunt convins ca vom putea vinde si la preturi mai mari”. Acelasi invitat mai era convins de un lucru: „there’s life after regulations”.

Comentarii (1)
  1. Eduard Possler spune:

    In buna traditie a capitalismului de piata, scopul final al oricarei afaceri este realizareaunui profit oarecare . Deci, sa coboram cu picioarele pe pamant si sa facem un mic calcul privind impactul scaderii comisioanelor de interschimb asupra jucatorilor din piata, plecand de la urmatorul set de informatii:

    1. – Piata romaneasca de carduri este in proportie de aproape 90% dominata de cardurile de debit

    2. – Valoarea medie a unei tranzactii comerciale prin debit card este de 143 lei ( conform date raportate de
    BNR )

    Si acum niste calcule:

    1. Banca acceptatoare ( care administreaza contractul de servicii cu comerciantul) – Va putea sa-si conserve marja actuala de venit brut, de aproximativ 0,2% – 0,3% peste comisionul de interschimb, practicand in relatia cu comerciantul un comision de 0,5%.In situatia in care volumul de tranzactii va creste simtitor in urmatorii ani, banca acceptatoare va fi probabil in pozitia sa-si acopere din marja costurile de procesare si cele de administrare a echipamentelor EPOS

    2. Comerciantul acceptator de card – Costul de acceptare carduride debit achitat catre banca acceptatoare va scadea probabil la jumatate, insa este foarte putin probabil ca aceasta reducere sa fie transferata si asupra pretului produselor, avand in vedere ponderea inca foarte mare a incasarilor in numerar. Efectul va fi cresterea usoara a profitabilitatii pentru comerciant.

    3. Bancile emitente de debit card: – Vor incasa in medie 0,29 lei ( 0,065 EUR ) per tranzactie comerciala ( 143 lei * 0,2% ). Daca costul total de procesare per tranzactie al bancii ( cost cu procesatorul, plus cost cu organizatia de card, plus cost bancar intern, etc ) este mai mare de 0,065 EUR inclusiv TVA, banca va intra pe pierdere la nivel de tranzactie. In aceasta situatie banca emitenta va trebui sa isi reconsidere modelul de business, in sensul identificarii unor surse suplimentare de venit in dauna detinatorul de card, fie prin introducerea unui comision pentru tranzactiile comerciale, fie prin majorarea comisionului de eliberare numerar prin card. In ambele situatii costurile suportate de detinatorul de card vor creste ( oarecum proportional cu cresterea profitului la comercianti ).

Adauga comentariu

Noutăți
Cifra/Declaratia zilei

Mihai Draghici – CEO PayByFace

„Dupa ce oamenii creeaza un cont PayByFace si au adaugat cardul, selfi-ul si PIN-ul, si au avut un pic de curaj sa se duca sa incerce, daca au incercat o data plata prin recunoastere faciala nu mai folosesc altceva (n.r. ca modalitate de plata). 80% dintre ei numai asta folosesc. Le place la nebunie.” 

Afla aici rezultatele in adoptia platii prin recunoastere faciala.

Sondaj

In 23 septembrie 2019, BNR a anuntat infiintarea unui Fintech Innovation Hub pentru a sustine inovatia in domeniul serviciilor financiare si de plata. In acest sens, care credeti ca ar trebui sa fie urmatorul pas al bancii centrale?