Sondaj Eurobarometru: unul din 10 romani foloseste servicii de online banking – de cinci ori mai putin fata de media europeana

16 iulie, 2012 -In urma recentului sondaj Eurobarometru, comisarul european pentru afaceri interne este surprins de faptul ca numai jumatate dintre europeni iau efectiv masuri pentru a se proteja impotriva criminalitatii informatice. Romanii nu-si fac griji in acest sens intrucat aproape jumatate dintre ei nu acceseaza niciodata internetul.

Cel mai recent sondaj Eurobarometru privind criminalitatea informatica, desfasurat in martie a.c. la nivelul celor 27 de state membre UE, a relevat ca 49% dintre greci nu acceseaza niciodata internetul. Romania se afla pe locul doi, alaturi de Bulgaria, cu un procent de 47%, departe de media europeana de 29%.

Fata de media inregistrata in UE, romanii folosesc aproape la fel de des internetul pentru citirea stirilor online si folosirea retelelor sociale. Cum era de asteptat, romanii nu si-au format inca obiceiul de a tranzactiona online astfel ca suntem mult sub media europeana. Chiar si asa, 20% dintre ei au declarat ca achizitioneaza online bunuri sau servicii – fata de 53% la nivelul mediei UE.

Situatia este si mai nefavorabila in materie de utilizare a internetului pentru online banking. Aproape jumatate (48%) dintre europenii chestionati au declarat ca fac online banking in vreme ce in Romania acest procent este de 10%.

Surprinzator este faptul ca depasim cu mult media europeana atunci cand vine vorba de a utiliza internetul pentru jocuri online: 40% dintre romanii care stau online, fata de 27% la nivelul mediei UE.

Atunci cand vine vorba de a folosi internetul pentru activitati precum online banking sau cumparaturi online, romanii sunt mai putin ingrijorati decat europenii de securitatea platilor online sau de posibilitatea ca cineva sa le fure datele personale. Principala lor ingrijorare este data de “teapa la cumparare” data de imposibilitatea de a inspecta produsul personal – ceea ce ar putea conduce la a cumpara ceva necorespunzator – si probabilitatea de a nu primi bunurile sau serviciile achizitionate online.

Ingrijorarea referitoare la aspectele de securitate a schimbat modul romanilor de a folosi Internetul. Ca masura de protectie, pentru 28% dintre ei a devenit mai putin probabil sa cumpere online in vreme ce pentru 25% este mai putin  probabil sa efectueze tranzactii bancare online. Doar 31% dintre respondenti au luat in calcul instalarea unui program anti-virus.

Conform sondajului Eurobarometru, la nivelul UE, utilizatorii internetului sunt foarte preocupati de securitatea informatica: 89% evita sa dezvaluie online informatii cu caracter personal, iar 74% sunt de acord ca riscul de a deveni o victima a criminalitatii informatice a crescut in ultimul an.

In Uniunea Europeana, 12% din utilizatorii internetului s-au confruntat deja cu frauda online, iar 8% au fost victime ale furtului de identitate. Cu toate acestea, 53% dintre utilizatorii internetului nu si-au schimbat parolele online in cursul anului trecut.

„In timp ce tot mai multi oameni valorifica avantajele internetului si beneficiaza de pe urma economiei digitale, nu este de mirare ca securitatea informatiilor cu caracter personal si a platilor efectuate online constituie principalele noastre preocupari. Este si mai surprinzator faptul ca numai jumatate dintre europeni iau efectiv masuri pentru a se proteja impotriva criminalitatii informatice” a declarat Cecilia Malmström (foto), comisarul european pentru afaceri interne.

Sondajul, la care au participat aproape 27 000 de persoane din toate statele membre ale UE, indica o legatura puternica intre informarea cu privire la riscurile criminalitatii informatice si increderea in mediul online. Majoritatea celor care declara ca au incredere sa efectueze tranzactii bancare sau cumparaturi online afirma, de asemenea, ca sunt bine informati in legatura cu criminalitatea informatica.

Printre principalele constatari ale sondajului mentionam, de asemenea:

. 53% din utilizatorii internetului declara ca achizitioneaza bunuri sau servicii online, 52% declara ca folosesc site-urile de socializare, 48% declara ca efectueaza tranzactii bancare online, in timp ce 20% declara ca vand bunuri sau servicii;

. 29% dintre utilizatorii internetului nu sunt increzatori in capacitatea lor de a utiliza internetul pentru lucruri precum tranzactiile bancare online sau achizitiile online; in cazul Romaniei acest procent este de 45%;

. 59% nu considera ca sunt bine informati cu privire la riscurile legate de criminalitatea informatica;

. 40% si-au exprimat ingrijorarea ca datele lor cu caracter personal ar putea fi preluate sau utilizate in mod abuziv, iar 38% si-au exprimat preocuparea cu privire la securitatea platilor online.

In luna martie a acestui an, Comisia a propus crearea, in 2013, a unui Centru european de combatere a criminalitatii informatice – sau EC3 – pentru a proteja cetatenii europeni si intreprinderile impotriva amenintarilor informatice. Centrul european de combatere a criminalitatii informatice (IP/12/317 si MEMO/12/221) se va concentra pe activitatile ilegale online desfasurate de catre gruparile de criminalitate organizata, in special atacurile care vizeaza serviciile bancare electronice si alte activitati financiare online.

De asemenea, centrul doreste sa identifice modalitati pentru o mai buna protejare a profilurilor create in retelele de socializare impotriva infiltrarilor de catre infractorii online, precum si sa furnizeze informatii si analize autoritatilor nationale de asigurare a punerii in aplicare a legii. Astfel, va putea oferi asistenta in lupta impotriva furtului de identitate online, abuzului si exploatarii sexuale a copiilor si atacurilor informatice care afecteaza infrastructura si sistemele informatice esentiale din Europa.

EC3 urmeaza sa isi inceapa activitatea in ianuarie anul urmator. Demersurile de instituire a centrului sunt in curs de derulare la sediul Europol din Haga, inclusiv construirea unui laborator privind criminalitatea informatica, crearea a aproximativ 30 de posturi cu norma intreaga si coordonarea cu statele membre care vor pune experti la dispozitia centrului.

In ultimele luni, Europol a intensificat, in mod semnificativ, sprijinul practic pe care il acorda anchetelor in materie de infractiuni informatice desfasurate in statele membre. Ca parte a dezvoltarii centrului, se stabilesc contacte cu unitatile nationale din domeniul luptei impotriva criminalitatii informatice cu responsabilitati de asigurare a aplicarii legii, precum si cu actorii din sectorul privat care isi desfasoara activitatea in domeniul securitatii mediului informatic si al combaterii virusilor.

In septembrie 2010, Comisia Europeana a prezentat o propunere de directiva care abordeaza noile infractiuni informatice, ca de exemplu atacurile informatice la scara larga. Propunerea prevede masuri concrete, inclusiv sanctionarea activitatii de creare si comercializare de malware si modalitati de imbunatatire a cooperarii politienesti la nivel european. Obiectivul propunerii este de a intari raspunsul Europei la perturbarile cauzate mediului informatic si de a introduce noi circumstante agravante si sanctiuni penale mai severe. Astfel, se contribuie la combaterea, in mod mai eficient, a cresterii numarului amenintarilor si al atacurilor pe scara larga asupra sistemelor informatice.

Pe langa aceste masuri, este momentul ca UE sa contureze viziunea privind modalitatea de intarire a securitatii in mediul informatic, dintr-o perspectiva mai larga. Avand in vedere aceste aspecte, Comisia si Serviciul european pentru actiune externa (SEAE) pregatesc in prezent o strategie europeana in materie de securitate informatica. Abordarea globala a aspectelor legate de securitatea informatica va necesita implicarea nu doar a autoritatilor publice, ci si a sectorului privat, care detine si exploateaza cea mai mare parte a infrastructurilor informatice.

Strategia va trebui sa abordeze o serie de domenii de politica care ar putea fi afectate in mod negativ de riscurile si amenintarile legate de securitatea informatica. Va include masuri care vizeaza, printre altele, protectia infrastructurii si combaterea criminalitatii informatice, precum si aspecte externe precum rolul mediului informatic in miscarile democratice si consolidarea capacitatii in statele terte.