Sergiu Manea, presedinte executiv BCR: „Acum trebuie sa facem o alegere intre a administra riscuri si a încerca sa omoram riscurile spunand nu la tot”

Riscurile nefinanciare (operațional, de conformitate și de securitate) au devenit tot mai importante pentru sistemul bancar, în ultima perioadă, fiind supuse mai multor factori de disrupere: legislatie/supralegislatie, reglementare/suprareglementare, tehnologie și intermediere nelicențiată. Ca urmare, au început să ocupe în preocupările bancherilor un loc uneori chiar mai mare decât riscurile financiare, este una dintre concluziile unei conferințe de specialitate organizată de Institutul Bancar Român (IBR), care a avut ca tema conformitatea.

„Acum trebuie să facem o alegere între a administra riscuri și a încerca să omorâm riscurile spunând nu la tot.”, spune președintele executiv al BCR, Sergiu Manea. Acesta crede că a respinge absolut orice inițiativă de teama că se încalcă cerințele de conformitate într-un mediu legislativ cu multe neclarități nu este calea cea mai bună, deoarece rezultatul nu poate fi decât o dezintermediere financiară și mai mare: “Pentru că mediul se schimbă foarte rapid, pe partea riscurilor nefinanciare, departamentele de conformitate trebuie să devină unități de super-elită. La legislație, reglementare și suprareglementare nu avem timp să ținem pasul. Dar nici nu putem spune că nu putem face asta pentru că credem că nu e conform.”

Până să schimbe radical comportamente și culturi organizaționale, bancherii simt mult mai concret costurile conformării. Mioara Popescu, președintele executiv al Ideea Bank, spune că presiunea vine nu doar din zona legislației și reglementărilor numeroase, ci și din faptul că nevoile clienților se diversifică: “36% din afacerile românești sunt digitalizate, potrivit unui studiu Vodafone, care mai arată și că două treimi din clienții băncilor vor utiliza în viitor onlineul ”. Popescu semnalează că, în Statele Unite, potrivit unui studiu KPMG, costurile legate de conformitate au ajuns la 10% din totalul costurilor operaționale pentru 45% din comunitatea bancară, în timp ce pentru 35% din bănci acestea depășesc chiar 11-20%. O mare parte a efortului– 23% – este alocat pentru cerințele de prevenire a spălării banilor, iar 17% pentru cerințe de protecție a consumatorului.

Costul neconformării a fost deja usturător pentru mari instituții financiare. “Statisticile din perioada 2009-2014 arată că băncile a trebuit să plătească 124 miliarde de euro echivalent, în SUA, pentru amenzi, înțelegeri cu autoritățile. Din această sumă, 108 miliarde au fost plătite de bănci americane și 16 miliarde de bănci înregistrate în UE. În spațiul European, sumele au fost ceva mai mici deocamdată: 29 miliarde de euro echivalent plătite de bănci înregistrate în UE și 2 miliarde euro de către bănci americane”, a mai precizat Sergiu Manea.

Sursa: profit.ro