Romanii ies mai rar la restaurant dar atunci cand o fac prefera experientele, inclusiv in domeniul platii: opt din 10 sunt confortabili cu plata exclusiv cu cardul sau telefonul

Românii ies mai rar la restaurant și consumă mai puțin, bonul mediu de comandă scăzând cu 13% în 2025, arată datele Hospitality Culture Institute. Piața restaurantelor și serviciilor de alimentație din România este estimată la aproximativ 7,8 miliarde euro în 2025, însă comportamentul consumatorilor indică o schimbare clară: românii sunt mai atenți la cheltuieli și devin mai selectivi în raport cu experiența oferită.

Datele provin din cele mai recente studii realizate de Hospitality Culture Institute împreună cu Exact Research, care analizează comportamentul de consum în restaurante, pe piața livrării de mâncare și în alte formate de servicii de alimentație din mediul urban.

„O concluzie principală a celor două noi studii pe care le-am realizat în ultimele luni este că restaurantul devine tot mai mult un spațiu social, în timp ce livrarea de mâncare rămâne motorul de conveniență al pieței. În același timp, consumatorul penalizează rapid prețurile fără valoare și experiențele incomplete„, spune Florin Maxim, fondator Hospitality Culture Institute.

Românii declară că ies mai rar la restaurant

Potrivit studiului, 50% dintre respondenți spun că merg mai rar sau mult mai rar la restaurant comparativ cu anul anterior. În cazul comenzilor de tip delivery, reculul este mai redus: 38% dintre respondenți declară că au comandat mai rar, ceea ce confirmă rolul stabil al livrărilor într-un context economic mai tensionat.

Schimbarea reflectă și o transformare a rolului restaurantului în viața consumatorilor. Astăzi, ieșitul în oraș este mai puțin asociat cu alimentația zilnică și mai mult cu experiențele sociale.

77% dintre respondenți spun că principalul motiv pentru care merg la restaurant este socializarea cu prietenii sau timpul de calitate petrecut cu familia, confirmând tranziția restaurantului din zona de consum cotidian către zona de experiență.

Consumatorii reduc cheltuielile în restaurante

Presiunea asupra bugetelor este vizibilă în comportamentul de consum:

. 28% dintre respondenți spun că bugetul alocat restaurantelor a scăzut

. 58% spun că ies mai rar în oraș și gătesc mai mult acasă

. 40% renunță la desert

. 37% renunță la băuturi

. 34% aleg locații mai accesibile

Aceste date indică o piață care devine mult mai disciplinată și mai puțin dispusă să accepte produse suplimentare.

Calitatea și atmosfera, mai importante decât promoțiile

Datele publicate de Hospitality Culture Institute arată că loialitatea clienților nu este construită exclusiv prin promoții sau programe de fidelizare.

Pentru consumatori, calitatea produsului și atmosfera locației contează mai mult decât simpla existență a unor reduceri atunci când decid să revină într-un restaurant.

Tehnologia este acceptată, dar nu trebuie să înlocuiască ospitalitatea

În ultimii ani, digitalizarea industriei HoReCa a accelerat semnificativ.

Potrivit studiului:

. 79% dintre respondenți sunt confortabili cu plata exclusiv cu cardul sau telefonul

. 74% folosesc aplicații de livrare de mâncare

. 67% se simt confortabil cu meniuri digitale sau QR

Consumatorul român acceptă tehnologia, dar nu își dorește ca aceasta să înlocuiască componenta umană a ospitalității.

8 din 10 români folosesc servicii de delivery

În paralel, serviciile de livrare de mâncare își consolidează rolul funcțional în piață. Consumatorii comandă în principal pentru a economisi timp sau pentru confortul de a mânca acasă.

În studiul realizat în cinci mari orașe din România:

• 80% dintre respondenți au folosit servicii de livrare de mâncare în ultimele 6 luni
• 21% din valoarea totală a pieței de servicii de alimentație este generată de livrările de mâncare

Extrapolând aceeași pondere la nivelul estimării naționale, segmentul delivery ar ajunge la aproximativ 8,6 miliarde lei, în timp ce restaurantele standard, care dețin 27% din piață, ar reprezenta aproximativ 11 miliarde lei.

Segmentul patiseriei și panificației devine un canal major de consum

Pentru prima dată, studiul Hospitality Culture Institute măsoară distinct segmentul patiseriei și panificației (bakery), oferind o imagine mai complexă asupra consumului urban din industria alimentară.

Datele arată că:

• segmentul patiseriei și panificației generează aproximativ 3,36 miliarde lei
• 67% dintre consumatori au cumpărat produse bakery în ultimele 6 luni

Aceste cifre confirmă că bakery nu mai este o zonă periferică a consumului alimentar, ci un canal de masă cu frecvență ridicată și relevanță tot mai mare în bugetul alimentar al consumatorului urban.

Restaurantele rămân un canal dominant de consum

În studiul privind comportamentele și ocaziile de consum realizat de Hospitality Culture Institute, 79% dintre respondenți spun că au mers la restaurante standard în ultimele 6 luni, 67% au cumpărat din bakery, 66% au folosit servicii de livrare de mâncare, iar valoarea medie a bonului a coborât la 53,3 lei, de la 61,1 lei în 2024. Aceste date ne arată că piața funcționează, dar sub un regim mult mai atent de selecție și control al cheltuielii.

„Piața nu a dispărut. S-a maturizat brutal. Consumatorul român nu renunță la experiența restaurantelor, dar devine mult mai atent și cu așteptări mai clare. Nu mai cumpără doar mâncare. Cumpără justificarea prețului, coerența experienței și sentimentul că merită să revină„, adaugă Florin Maxim.

Hospitality Culture Institute consideră că 2026 va fi anul în care marii câștigători nu vor fi neapărat cei mai ieftini jucători, ci acei operatori care vor reuși să combine inteligent trei lucruri: flexibilitatea ofertei, consistența experienței și înțelegerea reală a noilor comportamente de consum. Într-o piață estimată la peste 40 de miliarde lei, diferența nu o va face doar dimensiunea, ci capacitatea de a citi corect consumatorul.