[stock-market-ticker symbols="FB;BABA;AMZN;AXP;AAPL;DBD;EEFT;GTO.AS;ING.PA;MA;MGI;NPSNY;NCR;PYPL;005930.KS;SQ;HO.PA;V;WDI.DE;WU;WP" width="100%" palette="financial-light"]

Romania are cea mai mica frauda pe carduri din Europa

17 iulie 2013

Desi, la finele lui 2011, doar 81% din portofoliul de carduri era migrat la cip, valoarea fraudei in total volume tranzactionate pe cardurile emise in Romania avea o pondere de numai 0,004% in acel an, cel mai mic din Uniunea Europeana, potrivit Bancii Centrale Europene.

Practic, frauda pe card in Romania este de zece ori mai mica decat media la nivelul tarilor SEPA. Cel mai mare nivel se consemneaza in Luxemburg, cu o pondere a fraudei pe card de 0,061% in total volume tranzactionate pe card.


Sursa: ECB – second report on card fraud

Nivelul total al fraudei inregistrat pe cardurile emise in zona SEPA si acceptate in intreaga lume s-a ridicat la 1,16 mld. Euro in 2011. Fata de anul precedent este o scadere de 5,8%. Maximul se inregistra in 2008, valoarea fraudei fiind atunci de peste 1,4 mld. Euro.

Privita ca pondere in total sume tranzactionate, valoarea fraudei pe card a fost de 0,036% in 2011, in scadere fata de anul anterior cand se inregistra un nivel de 0.040%.


Sursa: ECB – second report on card fraud

In 2011, principalul canal de frauda l-a reprezentat tranzactiile de plati efectuate prin telefon sau Internet (Card Not Present – CNP), cu o pondere de 56%, in vreme ce frauda la terminale, a fost de 25% in cazul POS-urilor si de 19% la ATM-uri. Si in cazul Romaniei principalul canal este tot CNP, insa cu o pondere de numai 40%. La noi surprinde ponderea foarte mare a fraudei la POS, respectiv 37%. Doar trei tari (Italia, Ungaria si Estonia) au ponderi mai mari ale fraudei la POS.


Sursa: ECB – second report on card fraud

Frauda depinde foarte mult si de gradul de maturitate al pietelor precum si de migrarea la EMV. In general, marea majoritate a pietelor de carduri mature, care sunt caracterizate de valori de tranzactionare foarte mari per locuitor (precum Franta sau Marea Britanie), inregistreaza rate ridicate de frauda. In aceste tari predomina frauda prin CNP. In tari unde gradul de utilizare este mai degraba scazut – cum este cazul Romaniei – si frauda este mica.

La nivel individual al tarilor din UE, exista variatii foarte mari in privinta utilizarii cardurilor. Astfel numarul mediu de tranzactii efectuate cu un card intr-un an are o plaja cuprinsa intre un minim de 16 in Bulgaria si un maxim de 162 in Finlanda, in vreme ce sumele tranzactionate pe un card intr-un an variaza intre 1.098 Euro in Bulgaria si 7.700 in Irlanda.


Sursa: ECB – second report on card fraud

Este general acceptat faptul ca un card cu cip incorporat este mult mai greu de falsificat/corupt si, prin urmare, migrarea la EMV – inclusiv cu insfrastructura de acceptare – are efecte benefice asupra reducerii fraudei pe card. La sfarsitul anului 2011, din 27 de tari membre UE doar 9 au reusit sa finalizeze procesul de migrare EMV. Romania avea aproape incheiata migrarea la cip a infrastructurii de acceptare (98,5% pe POS si 99,7% pe ATM), insa doar 8 din 10 carduri erau prevazute cu cip. Din aceasta perspectiva a migrarii portofoliului de carduri de la banda magnetica la cip, sunt cateva tari ramase in urma care stau chiar mai prost decat Romania. Pentru Italia, Ungaria si Polonia, procentul de migrare este in jurul a 70%.


Sursa: ECB – second report on card fraud

Documentul complet poate fi descarcat aici: ECB – second report on card fraud – July 2013

Noutăți
Cifra/Declaratia zilei

Anders Olofsson – former Head of Payments Finastra

Banking 4.0 – „how was the experience for you”

So many people are coming here to Bucharest, people that I see and interact on linkedin and now I get the change to meet them in person. It was like being to the Football World Cup but this was the World Cup on linkedin in payments and open banking.”

Many more interesting quotes in the video below:

Sondaj

In 23 septembrie 2019, BNR a anuntat infiintarea unui Fintech Innovation Hub pentru a sustine inovatia in domeniul serviciilor financiare si de plata. In acest sens, care credeti ca ar trebui sa fie urmatorul pas al bancii centrale?