[stock-market-ticker symbols="FB;BABA;AMZN;AXP;AAPL;DBD;EEFT;GTO.AS;ING.PA;MA;MGI;NPSNY;NCR;PYPL;005930.KS;SQ;HO.PA;V;WDI.DE;WU;WP" width="100%" palette="financial-light"]

RATB intentioneaza sa cumpere 5 aparate automate cu 932.500 RON fara TVA

18 septembrie 2012

18 septembrie, 2012 – RATB vrea sa cumpere cinci aparate automate de incarcare si reincarcare a cardurilor/aplicatiilor de calatorie si pe care estimeaza ca va da peste 200.000 de euro, fara TVA, potrivit unui anunt publicat in sistemul electronic de achizitii publice.

Dupa cum se descrie in caietul de sarcini, contractul prevede achizitia a cinci aparate automate care sa permita incarcarea si reincarcarea cardurilor Activ si cele dual-bancare, precum si „Encodarea si vanzarea de cartele de unica folosinta”.

Automatul trebuie sa fie programat pentru a citi si scrie cardurile existente, emise de catre sistemul automat de taxare al RATB si cardurile dual bancare, in timp ce cardurile de unica folosinta (Mifare Ultralight 512biti) vor fi stocate in automat si nu vor fi incarcate cu valoare. Formatarea si incarcarea se va realiza in momentul vanzarii.

Automatele trebuie sa fie dotate si cu unitati de plata prin card bancar.

Pe langa functia de vanzare a titlurilor de calatorie prin cash sau card, automatele trebuie sa poata afisa harti si informatii de traseu, sa permita realizarea de trasee intre diferite puncte pe harta, precum si prezentarea timpului estimat pentru efectuarea drumului. In plus, automatele a caror interfata va fi in limba romana, engleza si franceza, vor trebui sa permita si trimiterea traseelor si hartilor catre o adresa de email furnizata de catre calator.

Potrivit anuntului de participare postat de RATB in sistemul electronic de achizitii publice, contractul de achizitie a cinci automate de vanzare de titluri de calatorie RATB are o valoare estimata de 932.500 RON fara TVA si va fi acordat dupa criteriul „pretul cel mai scazut”.

Automatele de vanzare vor fi parte integranta a sistemului automat de taxare al RATB care a fost implementat de firma UTI, tot in urma unei licitatii publice. Plecand de la acest aspect, reprezentantii firmelor care pot oferi astfel de terminale se intreaba in ce masura sistemul automat de taxare existent creeaza monopol pentru astfel de echipamente si, in acelasi timp, analizeaza oportunitatea participarii la licitatie.

Update

Comentand stirea, pe blogul hotnews.ro au aparut pareri pro si contra dar si sugestii ironice de tipul „eu as fi cerut si echipare NFC”:

1. „Metode sunt multe, unele mai bune sau mai rele. Eu zic ca solutia propusa costa RATB-ul mai putin decat solutia actuala cu vanzatoare de bilete. In plus, aduce avantaje cum ar fi informarea utilizatorilor cu privire la potentiale trasee”.

2. „Ce-i cu preturile astea astronomice?! La urma urmei tehnologii similare se folosesc la bancomate si automatele de sandwichuri. Partea informatica stie sa o faca orice smartphone. De cati bani o sa fie nevoie pana sa puna automate in toate statiile RATB?! Punem pariu ca ia UTI contractul?”

3. „Caietul de sarcini este gresit, optiunea cu trimisul unui email va fi putin folosita caci sunt putini care au net pe smartphone sau cutia are si emitator wi-fi?”.

4. „Pentru trimiterea prin email al hartii si traseului e clar ca trebuie sa ai net pe mobil. Ori daca ai net ai si Google Maps. Deci optiunea cu emailul mi se pare absurda. SMS ar fi ok cu traseul”.

Adauga comentariu

Noutăți
Cifra/Declaratia zilei

Anders Olofsson – former Head of Payments Finastra

Banking 4.0 – „how was the experience for you”

So many people are coming here to Bucharest, people that I see and interact on linkedin and now I get the change to meet them in person. It was like being to the Football World Cup but this was the World Cup on linkedin in payments and open banking.”

Many more interesting quotes in the video below:

Sondaj

In 23 septembrie 2019, BNR a anuntat infiintarea unui Fintech Innovation Hub pentru a sustine inovatia in domeniul serviciilor financiare si de plata. In acest sens, care credeti ca ar trebui sa fie urmatorul pas al bancii centrale?