[stock-market-ticker symbols="FB;BABA;AMZN;AXP;AAPL;DBD;EEFT;GTO.AS;ING.PA;MA;MGI;NPSNY;NCR;PYPL;005930.KS;SQ;HO.PA;V;WDI.DE;WU;WP" width="100%" palette="financial-light"]

Raport ANCOM: „traficul de colete a crescut spectaculos cu peste 100% in ultimii doi ani”

8 septembrie 2016

Cel mai recent raport ANCOM ofera dimensiunea influentei pe care comertul electronic o are in cresterea afacerilor furnizorilor locali de servicii postale. „Analizând dinamica traficului de colete din ultimii 5 ani, se poate observa că, daca în anul 2013 piaţa de colete a înregistrat creşteri de peste 15% față de anul 2011 în ultimii doi ani traficul a crescut spectaculos cu peste 100%.”, se arata in raportul ANCOM privind piata serviciilor postale din Romania in 2015.

Raport ANCOM – Traficul de colete in perioada 2011-2015
grafic trafic de colete 2011-2015

În anul 2015, au fost colectate şi distribuite un număr de 126.979.348 de colete poştale, ceea ce reprezintă 19,32% din traficul poştal total (657.223.371).

De asemenea, în cursul anului 2015 au fost prelucrate 94.558.422 colete poştale interne (74,47% din traficul total de colete), ceea ce reprezintă 15,73% din traficul poştal intern total (600.979.933) si 32.420.926 colete poştale internaţionale (25,53% din traficul total de colete), ceea ce reprezintă 57,64% din traficul poştal internaţional total (56.243.438).

Coletele detin peste 19% din traficul total insa daca se ia in calcul structura pe destinatii, ponderea coletelor pe traficul international este de aproape 58% si de aproape 16% pe cel intern.

Distributia traficului postal in 2015

distributia traficului postal in 2015

Gradul de concentrare in piata este unul extrem de ridicat. Astfel, desi sunt 386 de furnizori (în 2015 s-a înregistrat cel mai mare număr de furnizori autorizați din ultimii cinci ani), primii 10 detin aproape 96% din traficul de colete. De mentionat faptul ca pe piaţa serviciilor poştale au furnizat efectiv serviciile pentru care au fost autorizați, 236 de furnizori, adică 61% din numărul furnizorilor autorizaţi au fost activi.

Furnizorii cu cel mai mare trafic prezenţi pe piaţa de colete în anul 2015 sunt (în ordine alfabetică): BARSAN TRANS S.L. (prin BÂRSAN TRANS S.R.L. SPANIA SUCURSALA SEBEŞ), COMPANIA NAŢIONALĂ POŞTA ROMÂNĂ S.A., DYNAMIC PARCEL DISTRIBUTION S.A., FAN COURIER EXPRESS S.R.L., GLS GENERAL LOGISTICS SYSTEMS ROMANIA S.R.L., LOGISTICA TRANS ROM S.L. (prin LOGISTICA TRANS ROM S.R.L. SUCURSALA SEBEŞ), NEMO PROD COM IMPEX S.R.L., ROMFOUR TUR S.R.L., UPS ROMANIA S.R.L., URGENT CARGUS S.A..

În anul 2015, pe piaţa serviciilor poştale din România au lucrat 36.450 de salariaţi, dintre care 26.278 au fost salariaţi ai furnizorului de serviciu universal “Compania Naţională Poşta Română S.A.” (CNPR), reprezentând 72% din totalul personalului angajat în domeniul serviciilor poştale.

Dinamica numarului de angajati din sectorul postal in perioada 2011-2015

dinamica angajati servicii postale

Valoarea totală a pieței serviciilor poștale realizată în anul 2015 a fost de 2.401.896.474 lei (540,36 mil. euro), pentru un trafic total de 657.223.371 trimiteri poștale. Având în vedere creșterea de 4,4% a veniturilor încasate și 5,5% a volumului de trimiteri procesate pe piața serviciilor poștale din România în anul 2015 față de 2014, „se poate spune că dinamica domeniului din țara noastră contrazice tendințele din majoritatea țărilor europene”, se mai precizeaza in raportul ANCOM.

Sursa: ANCOM

Noutăți
Cifra/Declaratia zilei

Anders Olofsson – former Head of Payments Finastra

Banking 4.0 – „how was the experience for you”

So many people are coming here to Bucharest, people that I see and interact on linkedin and now I get the change to meet them in person. It was like being to the Football World Cup but this was the World Cup on linkedin in payments and open banking.”

Many more interesting quotes in the video below:

Sondaj

In 23 septembrie 2019, BNR a anuntat infiintarea unui Fintech Innovation Hub pentru a sustine inovatia in domeniul serviciilor financiare si de plata. In acest sens, care credeti ca ar trebui sa fie urmatorul pas al bancii centrale?