[stock-market-ticker symbols="FB;BABA;AMZN;AXP;AAPL;DBD;EEFT;GTO.AS;ING.PA;MA;MGI;NPSNY;NCR;PYPL;005930.KS;SQ;HO.PA;V;WDI.DE;WU;WP" width="100%" palette="financial-light"]

Raport activitate RATB: in 2013, cardurile contactless au generat vanzari, in scadere, de 2,9 mil. RON iar plata prin SMS a adus incasari, in crestere, de 1 mil. RON

28 iulie 2014

Din cele peste 182 mil. RON cat a reprezentat in 2013 valoarea incasarilor pentru RATB din vanzarea titlurilor de calatorie si servicii, 95% au fost incasate in numerar, in vreme ce plata prin carduri contactless a reprezentat doar 1,5%. Deloc incurajatoare este tendinta, volumele generate de acceptarea la plata a cardurilor contactless fiind mai mici in 2013 comparativ cu anul precedent.

tabel vanzari RATB
Este clar ca, pentru RATB, cardul contactless nu a contribuit la cresterea incasarilor in 2013, ba chiar dimpotriva. Nu acelasi lucru se poate spune utilizarea telefonului mobil pentru plata calatoriei, SMS-ul fiind tot mai utilizat de calatori in acest sens. Plata prin SMS a fost introdusa de catre Simplus Invest incepand cu data de 26.04.2012 pentru un singur tip de produs respectiv abonamentul cu valabilitate de o zi iar implementarea acestei modalitati plata s-a bucurat de succes inca de la inceput.

Astfel, daca in 2012 acest mod de achizitionare al abonamentelor de 1 zi a reprezentat aproximativ jumatate (48,4%) din totalul legitimatiilor valabile 1 zi vandute, in 2013 procentul a urcat la 76,7%. Practic, au fost achizitionate 126.186 abonamente de 1 zi, cu 83.483 bucati mai mult fata de abonamentele de 1 zi achizitionate in anul 2012, rezultand o crestere cu 195,50%. Aceasta crestere se vede si in valoarea incasarilor provenite din platile prin SMS care au depasit 1 mil. RON.

Chiar daca plata la POS este principala modalitate de plata fara numerar, plata prin SMS castiga teren. La nivelul anului trecut, 1 din 9 RON incasati de RATB de la calatorii care au platit fara numerar s-a facut prin intermediul telefonului mobil. In graficul urmator sunt prezentate valorile incasarilor din anul 2013, prin diverse modalitati de plata (altele decat numerar).

valoare incasari non-numerar RATB 2013
Tot din Raportul de activitate al RATB pe 2013 am mai retinut ca portofelul electronic si calatoriile electronice detin valoric o pondere de 37,45% din incasari. In anul 2013 vanzarea titlurilor de transport tip calatorie si portofel electronic a crescut cu 3.998.099,23 lei fata de anul 2012 (reprezentand o crestere cu 6,1%), inregistrandu-se incasari de 69.27 mil. RON.

De asemenea, in anul 2013 s-au efectuat 51,62 milioane validari ale titlurilor de transport portofel electronic si calatorii electronice, cu 3,69 milioane mai mult fata de anul 2012, reprezentand o crestere cu 7,7%.

Legat de punerea in circulatie a cardurilor proprii, RATB a consemnat o contravaloare a cardurilor vandute de 2.89 mil. RON, cererea de carduri fiind structurata dupa cum urmeaza:
– 600.347 carduri tip Activ, fata de 549.193 bucati in anul 2012.
-605.868 carduri tip Multiplu, fata de 926.031 bucati in anul 2012.
-96.718 carduri tip Suprataxa, fata de 76.013 bucati in anul 2012.

In concluzie, “se observa o crestere a numarului de calatori ocazionali, cumparatori ai acestor tipuri de titluri de transport si, intr-o masura mai mare, o crestere a numarului de validari ale titlurilor tarifare calatorie electronic si portofel electronic.”, potrivit sursei citate.

Adauga comentariu

Noutăți
Cifra/Declaratia zilei

Anders Olofsson – former Head of Payments Finastra

Banking 4.0 – „how was the experience for you”

So many people are coming here to Bucharest, people that I see and interact on linkedin and now I get the change to meet them in person. It was like being to the Football World Cup but this was the World Cup on linkedin in payments and open banking.”

Many more interesting quotes in the video below:

Sondaj

In 23 septembrie 2019, BNR a anuntat infiintarea unui Fintech Innovation Hub pentru a sustine inovatia in domeniul serviciilor financiare si de plata. In acest sens, care credeti ca ar trebui sa fie urmatorul pas al bancii centrale?