PwC propune un calendar pe 4 ani, de masuri prioritare, pentru deblocarea implementarii guvernarii digitale in Romania

Deși România a avut o creștere economică semnificativă în ultimii 20 de ani, aceasta este cu 1,2-2,5% pe an sub creșterea înregistrată de țările din spațiul est european care sunt într-un stadiu avansat din punct de vedere al digitizării serviciilor guvernamentale (de exemplu Estonia, Lituania, Letonia), se arata in Studiul privind implementarea Guvernării Digitale în România.

„România trebuie să aibă în vedere maximizarea politicilor în domeniul digitalizării și să privească investițiile în sectorul tehnologic ca o modalitate de a transforma economia și a impulsiona mai mult creșterea”, considera autorii studiului

PwC da si un exemplu concret legat de plata online a taxelor și impozitelor care ar duce la simplificarea procesului și creșterea gradului de colectare. Mai mult, „implementarea unui set de măsuri pentru stimularea plăților electronice ar putea genera o creștere economică suplimentară de 1-1.5 pp/an (% GDP) în următorii ~7 ani”.

Compania a identificat barierele care stau în calea implementării guvernării digitale în România si considera ca dificultatea cu care se confruntă țara noastră în implementarea strategiei digitale este cauzată de urmatoarele:

1. Lipsa unei entități care să coordoneze eforturile de implementare a strategiei digitale – România nu are o entitate direct responsabilă pentru implementarea în mod coordonat și unitar a strategiei privind digitalizarea economiei

2. Lipsa educatiei digitale – România continuă să se confrunte cu o lipsă a competențelor digitale de bază, care să permită utilizarea tehnologiilor avansate atât de către cetățeni, cât și de către angajații structurilor publice

3. Migrația specialiștilor IT

4. Lipsa unei legislații aliniate cadrului european, care să asigure flexibilitate în implementarea inițiativelor în domeniul digital, de exemplu semnătura electronică (simplă) sau semnătura electronică avansată

5. Costuri mari și necesar de investiții ridicat – Costurile pentru servicii digitale sunt relativ mari, în special având în vedere puterea de cumpărare din România (de ex., costurile cu emiterea și reînnoirea de certificate digitale sunt de aproximativ 40 EUR, în timp ce de ex. în Estonia serviciul este gratuit pentru persoanele fizice); Exista dificultăți în a obține finanțare pentru susținerea strategiei digitale.

Priorități de implementare
Analizând bunele practici urmate de alte țări și succesul implementării inițiativelor digitale, PwC  considera ca următoarele măsuri pot fi considerate prioritare:
. Desemnarea unei instituții guvernamentale responsabile pentru implementarea strategiei digitale
. Amendarea legii privind semnătura electronică, astfel încât să fie recunoscute toate tipurile de semnătură (semnătura electronică, semnătura electronică avansată și semnătura electronică calificată), facilitând astfel schimbul de informații și documente între cetățeni, mediul de afaceri și instituțiile guvernamentale
. Implementarea identității digitale
. Convenții încheiate între reprezentanții mediului de afaceri și instituții publice pentru optimizarea transmiterii de
informații (de ex. îmbunătățirea acordului cu ANAF pentru a permite semnătura digitală, dezvoltarea unui sistem pentru procesarea electronică a popririlor, etc)
. E-tax: implementarea de soluții privind accesarea, depunerea și editarea diverselor formulare și informații în legătură cu plata taxelor
. Extinderea inițiativelor de educație financiară și în aria competențelor digitale
. Extinderea funcționalităților portalului on-line privind achizițiile publice, astfel încât să fie cuprinse toate activitățile
(ofertare, transmitere livrabile, facturare, arhivare, etc)
. Dezvoltarea unui portal on-line de înregistrare a societăților comerciale și extinderea funcționalităților Registrului
Comerțului pentru depunerea de documente în format electronic
. Implementarea platformelor online de tipul ”one-stop shop” ce promovează un sistem deschis de date și permit accesarea unor informații personale diverse (de ex: certificate de naștere, permise de conducere, istoric medical, etc)

Iata si calendarul, intr-un orizont de patru ani, pe care PwC il propune pentru implementarea masurilor astfel incat sa fie depasite blocajele in digitalizarea serviciilor publice:

In ceea ce priveste semnatura digitala, care sta la baza oricarui proces de transformare digitala, PwC propune modificarea Legii nr. 455/2001 referitoare la semnătura electronică, cu următoarele amendamente:

. introducerea unui nou capitol privind măsuri luate pentru implementarea Regulamentului UE 910/2014, care să
faciliteze implementarea unor sisteme ce permit utilizarea semnăturii electronice avansate.
. introducerea unui nou capitol privind semnătura electronică furnizată de emitenții de semnătură electronică în sistem închis, autorizați de Ministrul Economiei, Ministrul Comunicațiilor și Societății Informaționale; obligațiile
părților sunt similare cu cele ale emitenților de instrumente de plată la distanță din OUG 113/2009 privind serviciile de plată, având în vedere că băncile au implementat deja aceste prevederi.

Prezent la conferinta de lansare a raportului, Sergiu Oprescu, presedintele Consiliului Director al ARB a declarat ca digitalizarea trebuie asumată politic şi la nivelul societăţii.

„Noi avem autostrăzile digitale construite deja. Avem a doua poziţie din punctul de vedere al conectivităţii la nivelul Uniunii Euro­pene. Metaforic vorbind, avem auto­stră­zile digitale făcute, mai trebuie să punem maşini şi să avem obiective, cum să mergem de la A la B şi cu ce efi­cienţă pentru eco­nomia noastră“.

Descarca aici raportul complet: Studiul privind implementarea Guvernării Digitale în România