[stock-market-ticker symbols="FB;BABA;AMZN;AXP;AAPL;DBD;EEFT;GTO.AS;ING.PA;MA;MGI;NPSNY;NCR;PYPL;005930.KS;SQ;HO.PA;V;WDI.DE;WU;WP" width="100%" palette="financial-light"]

Publicul Pareto, format din persoane cu educatie si venituri ridicate, dar si din „early adopters” isi monitorizeaza cheltuielile direct in aplicatia de internet banking

23 februarie 2023

30% dintre respondenți își monitorizează cheltuielile direct în aplicația de Internet banking, 17% dintre aceștia și le notează într-un tabel excel, în telefonul mobil sau în agendă, în timp ce 12% au aplicații pentru administrarea bugetului care generează automat rapoarte, arată cel mai recent studiu despre „Populația Pareto”, realizat de firma de marketing Brandelier și compania de cercetare de piață AHA Moments, în parteneriat cu ING Bank România.

Potrivit studiului, 92% dintre românii Pareto consideră că este mai bine să dețină propria locuință, chiar dacă acest lucru presupune să facă un credit, decât să plătească chirie. Mai mult, aproape jumătate dintre aceștia plănuiesc să își cumpere o locuință sau un teren în următorii trei ani.


1,9 milioane de români compun publicul Pareto

Românii Pareto au un nivel ridicat de educație și au mai multe surse de venit. În medie, câștigul pe gospodărie este de aproximativ 12.000 de lei pe lună, dar poate ajunge și la peste 17.000 de lei pe lună în randul a top 35% dintre ei. Ei sunt cei care adoptă primii noi produse și servicii, setează tendințele pe piață, investesc și economisesc. Printre interesele acestora, se numără cumpărăturile din magazinele online, investițiile în imobiliare și călătoriile. În același timp, pun accent pe dezvoltare personală, educație, stil de viață și sănătate.  

Românii Pareto, mai preocupați de a strânge bani

Deși pare că sunt mai cheltuitori, șase din zece români Pareto sunt preocupați de economisire și au bani puși deoparte. Mai mult, aproape 40% dintre ei au un plan riguros de economisire și au mai mult de două salarii puse deoparte pentru cheltuieli neprevăzute. Totodată, aceștia economisesc pentru pensie (54%) și viitoarea educație a copiilor (46%). În acelasi timp, 65% din total donații în România sunt realizate de românii din segmentul Pareto.

Românii Pareto sunt mai înclinați spre antreprenoriat și au mai multe surse de venit. Pe lângă salariu, aceștia mai obțin venituri din închirierea de spații, apartamente sau case, depozite bancare, investiții sau dividende din afaceri. Mai exact, în ultimii trei ani, 20% dintre aceștia au investit într-o afacere, iar 30% au investit la bursă, în fonduri sau titluri de stat.

Mobile banking-ul, o parte esențială din viața de zi cu zi a românilor

Nouă din zece români Pareto folosesc aplicația de Internet banking, iar o parte dintre ei o accesează chiar și în fiecare zi. Aceștia se simt cel mai confortabil când o folosesc pentru a-și plăti utilitățile (90%), a transfera bani (87%), a genera extrase de cont (84%), a efectua schimburi valutare (70%), a deschide un cont de economii (65%) și a accesa un credit de nevoi personale (40%).

Totodată, aceștia își doresc ca digitalizarea să nu aibă un efect de bumerang și să nu devină greu accesibilă, întrucât vor să poată lua legătura cu banca oricând au nevoie.

Tinerii din generația Z își doresc mai multă îndrumare umană, cei cu vârste între 25-34 ani pun accent pe transparență, claritate și personalizare, iar cei din segmentul de peste 55 ani sunt interesațí de partea de consiliere, pentru a învăța să devină mai digitali. 

Adauga comentariu

Noutăți
Cifra/Declaratia zilei

Anders Olofsson – former Head of Payments Finastra

Banking 4.0 – „how was the experience for you”

So many people are coming here to Bucharest, people that I see and interact on linkedin and now I get the change to meet them in person. It was like being to the Football World Cup but this was the World Cup on linkedin in payments and open banking.”

Many more interesting quotes in the video below:

Sondaj

In 23 septembrie 2019, BNR a anuntat infiintarea unui Fintech Innovation Hub pentru a sustine inovatia in domeniul serviciilor financiare si de plata. In acest sens, care credeti ca ar trebui sa fie urmatorul pas al bancii centrale?