[stock-market-ticker symbols="FB;BABA;AMZN;AXP;AAPL;DBD;EEFT;GTO.AS;ING.PA;MA;MGI;NPSNY;NCR;PYPL;005930.KS;SQ;HO.PA;V;WDI.DE;WU;WP" width="100%" palette="financial-light"]

Proiectul PSD/Zamfir de plafonare a dobanzilor la credite, adoptat de Parlament. BNR regreta ca nu s-a tinut cont de recomandarile sale. Comunitate bancara adopta o pozitie precauta „pana la intelegerea impactului”.

7 mai 2020

Proiectul de Lege privind protecția consumatorilor împotriva dobânzilor excesive a fost adoptat cu 205 voturi pentru (din partea PSD, Pro România și UDMR), 97 împotrivă (PNL) și 13 abțineri, scrie profit.ro.

Prin  proiectul de lege adoptat acum de camera decizională ar urma să fie plafonate dobânzile la toate categoriile de credite acordate persoanelor fizice.

Băncile și instituțiile financiare nebancare ar putea fi obligate să acorde credite ipotecare cu o dobândă anuală efectivă de doar 4%, în condițiile în care marja va fi limitată la 2 puncte procentuale peste rata cheie a BNR. Dobânda la creditele de consum nu va putea depăși 17%.

Orice dobândă peste plafoanele explicite va fi considerată “excesivă” și interzisă în contractele noi. În cazul creditelor în derulare băncile ar trebui să reducă de bună voie la cererea consumatorului ratele pentru a intra în plafon. În cazul în care refuză să reducă dobânda, debitorul poate chema banca în judecată, iar pe durata procesului vor fi suspendate efectele contractului, arată proiectul adoptat.

Reprezentanții BNR au declarat pentru HotNews.ro că este regretabil că nu s-a ținut cont de recomandările specialiștilor Băncii Centrale. În plus, adaugă aceștia, creditarea va avea de suferit din cauza acestor legi, într-un moment în care ea ar trebui să constituie o prioritate. La rândul ei, comunitatea bancară spune că băncile vor adopta în perioada următoare o poziție precaută, ”până la înțelegerea impactului rezultat, funcție de legile ce urmează a mai fi adoptate”.

Plafonarea ratelor de dobândă la creditele bancare sau non-bancare este întâlnită în 14 state ale Uniunii Europene, scopul fiind, în special, protejarea consumatorilor din perspectiva solicitării unor dobânzi excesive. Între aceste state, 11 stabilesc plafoane asupra DAE. Astfel:

. 9 ţări prezintă plafoane asupra ratei DAE în cazul creditelor acordate de sectorul bancar (Belgia, Estonia, Franţa, Germania, Italia, Olanda, Portugalia, Spania, Slovacia),

. 2 țări prezintă plafoane referitoare la rata DAE aplicabilă creditelor acordate sectorului nebancar sau entităţilor moneylenders (Slovenia, Irlanda),

. o ţară prezintă plafoane asupra ratei maxime de dobândă pentru capital (Polonia),

. 2 ţări prezintă plafoane absolute asupra ratei de dobândă la creditele nebancare, fie sub formă absolută, fie guvernate de diverse excepţii (Grecia, Malta).

BNR considera ca în România se impune o separare a plafoanelor alocate creditelor în cel puţin patru categorii: i) credite pentru locuințe; ii) credite de consum negarantate (inclusiv credite de tip descoperit de cont); iii) credite de consum de tip card de credit (pentru care nu se impune amortizarea principalului într-un interval de timp stabilit contractual sau pentru care amortizarea principalului este prevăzută după un interval de timp, supunând instituția de credit la un risc de credit considerabil mai ridicat decât cel specific creditului de consum negarantat); iv) credite de consum garantate. Această tipologie se replică separat pentru denominarea în lei şi valută.

Noutăți
Cifra/Declaratia zilei

Anders Olofsson – former Head of Payments Finastra

Banking 4.0 – „how was the experience for you”

So many people are coming here to Bucharest, people that I see and interact on linkedin and now I get the change to meet them in person. It was like being to the Football World Cup but this was the World Cup on linkedin in payments and open banking.”

Many more interesting quotes in the video below:

Sondaj

In 23 septembrie 2019, BNR a anuntat infiintarea unui Fintech Innovation Hub pentru a sustine inovatia in domeniul serviciilor financiare si de plata. In acest sens, care credeti ca ar trebui sa fie urmatorul pas al bancii centrale?