Pozitia Consiliului Europei referitoare la Directiva privind combaterea fraudelor si a falsificarii mijloacelor de plata, altele decat numerarul

La 9 martie 2018, Consiliul și-a adoptat poziția referitoare la directiva privind combaterea fraudelor și a falsificării mijloacelor de plată, altele decât numerarul. În prezent, Consiliul este pregătit să înceapă negocierile cu Parlamentul de îndată ce acesta din urmă își va adopta poziția.

„Directiva vizează actualizarea normelor în vigoare pentru a asigura crearea unui cadru juridic clar, solid și neutru din punct de vedere tehnologic. În plus, directiva elimină obstacolele operaționale din calea cercetării și a urmăririi penale și prevede, de asemenea, acțiuni menite să sensibilizeze publicul în legătură cu practici frauduloase, precum phishing-ul sau skimming-ul.”, potrivit comunicatului de presa.

„Frauda cu cărți de credit sau legată de cumpărăturile online înregistrează o creștere rapidă. Pe lângă faptul că aceasta este folosită pentru a finanța grupurile infracționale, ea subminează dezvoltarea pieței unice digitale întrucât cetățenii devin mai reticenți în privința cumpărăturilor online. Trebuie să oprim acest fenomen și să transmitem autorilor fraudelor mesajul clar că nu vor mai putea exploata lacunele existente între statele membre. De acum încolo, vom avea norme comune care vor fi solide și care vor garanta pedepsirea comportamentelor frauduloase.”, a declarat Țețka Țaceva, ministrul bulgar al justiției.

Principalele elemente ale directivei
Se urmărește ca directiva să fie neutră din punct de vedere tehnologic pentru a acoperi nu doar mijloacele de plată fără numerar tradiționale, cum ar fi cardurile bancare sau cecurile, dar și noi modalități de plată apărute în ultimii ani: portofelele electronice, plățile efectuate de pe telefonul mobil, monedele virtuale etc.
Directiva cuprinde dispoziții privind:
. extinderea domeniului de aplicare al infracțiunilor pentru a include, de exemplu, tranzacțiile efectuate prin monede virtuale;
. armonizarea definițiilor unor infracțiuni online, cum ar fi accesul neautorizat la calculatorul unei victime sau phishing-ul;
. introducerea unui nivel minim pentru cele mai aspre pedepse pentru persoanele fizice;
. clarificarea sferei de competență pentru a se asigura o mai bună gestionare a fraudelor transfrontaliere;
. îmbunătățirea cooperării în materie de justiție penală la nivelul UE;
. îmbunătățirea prevenției și a sensibilizării pentru a reduce riscul de a deveni o victimă a fraudei;

Directiva prevede norme minime, astfel încât statele membre au libertatea de a le depăși și de a pune în aplicare norme mai stricte, inclusiv o definiție mai largă a infracțiunilor sau pedepse mai aspre.

Context
Se estimează că în 2013 infractorii au câștigat 1,44 miliarde EUR din fraude care implică mijloace de plată, altele decât numerarul. Aproximativ 36 de miliarde de mesaje de tip phishing sunt trimise în fiecare an cetățenilor europeni.
Directiva a fost propusă de Comisie în septembrie 2017 ca parte componentă a răspunsului UE la provocările la adresa securității cibernetice. Ea înlocuiește decizia-cadru 2001/413/JAI a Consiliului, care datează din 2001.

Etapele următoare
De îndată ce Parlamentul European își va defini poziția, lucru prevăzut pentru luna iunie, vor începe negocieri în cadrul trilogului în vederea ajungerii la un acord cât mai curând posibil.

Directiva privind fraudele mijloacelor de plată – Abordare generală (pdf)