[stock-market-ticker symbols="FB;BABA;AMZN;AXP;AAPL;DBD;EEFT;GTO.AS;ING.PA;MA;MGI;NPSNY;NCR;PYPL;005930.KS;SQ;HO.PA;V;WDI.DE;WU;WP" width="100%" palette="financial-light"]

Politica de salarizare a angajatorului continua sa fie primul motiv pentru achizitionarea unui card de debit

1 iulie 2010

1 iulie, 2010 – Principalele motive de achiziţionare a cardului, alese de posesorii de carduri de debit, sunt politica de salarizare a angajatorului (64%), oferta primită de la bancă (29%) şi uşurinţa efectuării tranzacţiilor (18%), arata rezultatele celui de-al doilea val al studiului MasterIndex (din cele trei care se vor desfasura in 2010). Motivele diferă în funcţie de categoria socială şi de vârstă.

Această nouă cercetare, care analizeaza piata locala a cardurilor, susţine observaţiile privind profilul posesorilor de carduri, relevat de prima cercetare MasterIndex.

„Noul studiu MasterIndex confirmă o serie de aspecte ce puteau fi observate empiric pe piaţă”, spune Denisa Mateescu, General Manager pentru România şi Regiunea Balcanilor, MasterCard Europe. „Cardurile rămân produsele de bază în portofoliul băncilor şi în procesul de bancarizare: 83% dintre posesorii acestora folosesc şi alte produse bancare, comparativ cu numai 17%, dintre persoanele care nu au carduri. De asemenea, MasterIndex arată că posesorii de carduri au venituri în creştere uşoară sau chiar semnificativă, comparativ cu acum 5 ani. Astfel, 24% dintre aceştia spun că situaţia lor financiară s-a îmbunătăţit în ultimii 5 ani, comparativ cu 10% dintre non-utilizatori, ceea ce poate avea mai degrabă legătură cu nivelul de educaţie superior, pe care tind să îl aibă posesorii de carduri.”

Achiziţionarea cardurilor

Cardurile de debit

Principalele motive de achiziţionare a cardului, alese de posesorii de carduri de debit, sunt politica de salarizare a angajatorului (64%), oferta primită de la bancă (29%) şi uşurinţa efectuării tranzacţiilor (18%). Motivele diferă în funcţie de categoria socială şi de vârstă. Astfel, elevii şi studenţii au plasat pe primele două locuri oferta de la bancă – 48% şi transferul de bani – 36%, ceea ce confirmă recunoaşterea cardurilor drept un instrument ieftin şi comod pentru părinţi, ca banii să ajungă la copiii aflaţi la studii.

Între motivele de achiziţionare a unui card de debit, persoanele cu studii superioare acordă o mai mare importanţă comerţului online şi călătoriilor în străinătate, comparativ cu media de 3% . Astfel, 9% dintre persoanele cu studii superioare au menţionat comerţul online, iar 7% călătoriile în străinătate, iar dintre cei cu venituri mari, 8%  s-au referit la comerţul online şi 11%, la călătoriile în afara ţării, ca motive pentru a avea un card. Totodată, persoanele cu venituri mari apreciază cardurile şi pentru uşurinţa cu care pot efectua tranzacţii, mai mult decât ceilalţi: 35% versus media de 18%.

Principalele criterii după care românii îşi aleg un anumit card de debit, atunci când sunt în situaţia de a decide individual, sunt banca emitentă (60%) şi comisioanele mici (55%). Tinerii între 15-29 de ani acordă o importanţă mai mare decât ceilalţi mărcii cardului, care trebuie să fie cunoscută: 23%, comparativ cu 14% din eşantionul naţional.

Cardurile de credit

Românii achiziţionează un card de credit în special în urma unei oferte primite din partea băncii – 39%, pentru a avea oricând la dispoziţie o sumă de bani – 34%, dar şi pentru uşurinţa efectuării tranzacţiilor – 27%.

În alegerea unui anumit card de credit, contează cel mai mult dobânzile şi comisioanele mici – pentru 63% dintre posesori şi banca emitentă – pentru 53%. Următoarele criterii sunt perioada de graţie, care este importantă pentru 38%, şi limita de credit, semnificativă pentru 36%. Persoanele cu studii superioare sunt şi mai atente la aceste aspecte: 78% la dobânzi şi comisioane, 50% la perioada de graţie şi 46% la suma maximă disponibilă.

Istoria utilizării cardurilor

Majoritatea respondenţilor declară că folosesc cardurile de peste 3 ani: 61%, iar 39% dintre ei chiar de peste 5 ani, fapt ce indică o conturare a istoricului bancar în cazul acestui segment. Ceilalţi respondenţi au început să folosească un card de plată în urmă cu 2-3 ani – 27% sau cu aproximativ un an – 12%. Persoanele care folosesc cardurile de un an sunt în general elevi şi studenţi (57%), ceea ce arată potenţialul mare al produselor destinate acestui segment.

Frecvenţa utilizării

În general, nu sunt schimbări semnificative faţă de primul val MasterIndex în privinţa frecvenţei de utilizare. Totuşi, între posesorii de carduri de debit şi cei de carduri de credit apar diferenţe: dacă primii plătesc cu cardul o dată sau de două ori pe săptămână în proporţie de 11%, cea de-a doua categorie înregistrează 25%.Tendinţa crescătoare este şi mai accentuată în Bucureşti, ca şi în cazul persoanelor cu venituri mari, dintre care 10% obişnuiesc să utilizeze cardul pentru plată zilnic.

De asemenea, comparativ cu utilizatorii de carduri de debit, mai mulţi utilizatori de carduri de credit aleg să achite cu cardul de câte ori este posibil, fără să ţină cont de sumă: 10% versus 5%.

Cumpărături online

Principalele motive pentru care posesorii de carduri fac cumpărături online sunt următoarele: este mai simplu (48%), pot găsi produse care nu sunt disponibile în România (40%), este mai rapid (32%), preţurile sunt mai mici (32%). Cât despre produse, românii plătesc cu cardul mai ales pentru produse electronice (28%), bilete de avion şi rezervări pentru vacanţă (18%) şi haine şi încălţăminte (17%).

Al doilea val al studiului MasterIndex a fost realizat în perioada 26 aprilie -13 mai 2010 de o companie de cercetare independentă. MasterIndex a fost inclus într-o cercetare de tip omnibus, desfăşurată pe un eşantion de 1235 de respondenţi, din mediul rural şi din cel urban, din toate regiunile ţării. Astfel, studiul s-a desfăşurat în oraşe cu mai puţin de 50.000 de locuitori, între 50.000 – 200.000, peste 200.000, în Bucureşti şi zonele rurale. Respondenţii sunt femei şi bărbaţi cu vârsta de peste 15 ani, iar datele au fost culese prin interviuri asistate de un operator.

Sursa: MasterCard Europe – Romania

Taguri:

Adauga comentariu

Noutăți
Cifra/Declaratia zilei

Anders Olofsson – former Head of Payments Finastra

Banking 4.0 – „how was the experience for you”

So many people are coming here to Bucharest, people that I see and interact on linkedin and now I get the change to meet them in person. It was like being to the Football World Cup but this was the World Cup on linkedin in payments and open banking.”

Many more interesting quotes in the video below:

Sondaj

In 23 septembrie 2019, BNR a anuntat infiintarea unui Fintech Innovation Hub pentru a sustine inovatia in domeniul serviciilor financiare si de plata. In acest sens, care credeti ca ar trebui sa fie urmatorul pas al bancii centrale?