[stock-market-ticker symbols="FB;BABA;AMZN;AXP;AAPL;DBD;EEFT;GTO.AS;ING.PA;MA;MGI;NPSNY;NCR;PYPL;005930.KS;SQ;HO.PA;V;WDI.DE;WU;WP" width="100%" palette="financial-light"]

Piata locala a cardurilor contactless incotro?

9 aprilie 2013

Sub 1% din portofoliul local de carduri este contactless – in Polonia ponderea este deja de 40%.

Dupa patru ani si jumatate de la emiterea primelor instrumente de plata contactless in Romania, desi avem cinci emitenti activi de carduri contactless (BRD, BCR, Citibank, Credit Europe si ING), cardurile care au incorporata aceasta tehnologie reprezinta sub 1% din portofoliul local total de carduri. Pana la sfarsitul acestui an, Romania ar putea depasi 500.000 de carduri contactless.

In Polonia, unde primele produse erau lansate in 2007 – doar cu 11 luni mai devreme fata de momentul lansarii in tara noastra, 40% dintre cele peste 32 de milioane de carduri din circulatie au incorporata tehnologia contactless iar o treime dintre cele 270.000 de POS-uri instalate accepta la plata carduri contactless. In numai trei ani, intre 2009 si 2012, bancile din Polonia eu emis 13,4 milioane de carduri contactless, cifra identica cu numarul total actual de carduri valide din Romania.

Scurt istoric

Chiar daca este mult ramasa in urma Poloniei, Romania lansa primele instrumente de plata contactless inca din noiembrie 2008. Atunci Garantibank punea pe piata romaneasca primele stickere echipate cu tehnologia MasterCard PayPass. Mutarea parea fireasca avand in vedere ca, la acel moment, pe piata din Turcia erau deja 200.000 de utilizatori – la doi ani de la lansare.

Stickerele contactless de la Garanti puteau fi utilizate in 10 restaurante KFC din Romania, dintre care sapte in Bucuresti, doua in Iasi si unul in Brasov. Stickerele incorporau un cip care comunicau cu dispozitivul acceptator al plăţii prin unde radio. Banca anunta atunci, printr-un comunicat de presa, ca intr-o faza ulterioara produsele urmau sa fie oferite clientilor şi sub formă de breloc, ceas şi card de credit standard. Din pacate, produsul nu a depasit faza de pilot, in care era oferit spre utilizare doar angajatilor bancii. In prezent, programul de contactless al Garanti este pe “stand by”. Neoficial, este foarte probabil ca (el) sa fie reactivat spre sfarsitul acestui an.

Asadar, Romania a fost doar la un an distanta de tarile avansate din perspectiva introducerii tehnologiei contactless, precum Marea Britanie si Polonia, insa venirea crizei a facut sa avem un start ratat.

Cursa era reluata de BRD in martie 2010, cand banca punea in circulatie primele sale produse contactless sub forma de sticker sau breloc. Produsele se bazau tot pe tehnologia “MasterCard Paypass” si erau folosite la inceput in cadrul unui program – pilot desfasurat impreuna cu Metrorex (care viza implementarea solutiei tehnice de plata fara contact la turnichetii statiilor de metrou din Capitala).

Primele carduri contactless sub licenta MasterCard erau lansate de BRD in mai 2011, in parteneriat cu RATB si Metrorex. De atunci, banca si-a diversificat oferta adaugand noua functionalitate cardurilor bancare clasice si continuand implementarea tehnologiei contactless si in transportul public, in solutiile de acces pe stadioanele de fotbal si chiar la nivelul automatelor bancare.

In vederea platii calatoriei, cu mijloacele de transport in comun, folosind tehnologia contactless, BRD a reusit sa dezvolte un concept propriu, bazat pe o platforma tehnica certificata de MasterCard, solutia „BRD Transport” fiind implementata in Sibiu, Constanta, Galati, Brasov si Arad.

In noiembrie 2012, BRD si-a extins oferta de carduri, lansand un nou produs – cardul personalizat „A la carte” cu tehnologie contactless, produs ce permite clientilor sa-si aleaga propriul design pentru cardul propriu (folosind o fotografie personala acceptata de catre banca).

Primele rezultate

Dupa trei ani de la emiterea primelor instrumente de plata contactless, BRD a pus in circulatie 100.000 de carduri contactless. 10% dintre ele sunt personalizate „A la carte”. De asemenea, 52.000 de carduri contactless sunt prevazute cu aplicatia de transport pentru a fi acceptate la plata calatoriei pe mijloacele de transport ale RATB. Iar cardurile chiar sunt folosite in acest sens. Cifrele BRD arata ca din totalul tranzactiilor contactless cu cardurile contactless, 88% sunt tranzactii pe transportul in comun iar diferenta de 12% este cu precadere in zona de „farmacy”,  „fast food” si hipermarchet.

In paralel cu cresterea portofoliului de carduri contactless, banca a continuat extinderea reţelei sale de acceptare, instaland terminale de acceptare contactless in toata reteaua de hypermarket-uri Carrefour si in reteaua de farmacii Sensiblu. In prezent, BRD are aproximativ 3.500 de terminale instalate la comercianti.

Povestea cardurilor contactless pe piata romaneaca incepe si pentru Visa tot in mai 2011, cand BCR in parteneriat cu RATB lansau cardul Zambet, produs de debit cu aplicatia de transport incorporata. La momentul emiterii, reprezentantii Visa declarau despre cardul Zambet ca „este al doilea proiect de acest fel din Europa, dupa cardul Barclays Oyster din Londra, dar primul card de debit cu o astfel de funcţionalitate multiplă”.

Parteneriatul dintre BCR si RATB a inceput inca din 2007, BCR fiind „singura banca ce a raspuns solicitarii regiei de a gasi un partener pentru identificarea mai multor modalitati de incarcare a cardului ACTIV”, dupa cum declarau oficiali ai RATB. In 2009, erau deja oferite mai multe modalitati de reincarcare a cardului ACTIV: la ATM-urile BCR, on-line, prin platforma de e-commerce a bancii si la POS-urile instalate in chioscurile RATB.

Astazi, pe partea de emitere, BCR  are in portofoliu 30.000 de carduri contactless care in acelasi timp sunt si carduri de transport (in parteneriat cu RATB). Spre deosebire de BRD, oferta de carduri contacless a BCR cuprinde atat carduri de debit cat si de credit. In plus, clientii pot opta pentru card VISA sau MasterCard (Maestro).

In ceea ce priveste acceptarea, BCR se orienteaza pe partea de farmacii si alimentatie publica. Printre comerciantii cu POS-uri contactless regasim lantul de magazine Real si farmaciile Sensiblu. POS-urile contactless BCR sunt certificate atat pentru tranzactii cu carduri VISA cat si MasterCard. Momentan BCR are instalate aproape 300 de dispozitive contactless.

Atat la BRD cat si la BCR, mecanismul utilizat pentru achizitionarea si validarea titlurilor de calatorie pe mijloacele RATB este bazat pe tehnologia „MIFARE” care a fost incorporata in cardul bancar. Spre deosebire de RATB, la Metrorex sunt instalate in plus si terminale care sa foloseasca mecanismul de plata contactless specific MasterCard si Visa.

Ce urmeaza?

Numarul bancilor care se vor certifica in vederea emiterii si acceptarii cardurilor contactless urmeaza sa creasca in acest an. Se pare ca cel putin trei noi mari jucatori – Banca Transilvania, Raiffeisen Bank si CEC Bank – vor face acest lucru pana la finele acestui an.

Pentru a trece de la card cu cip la card contactless, costul suplimentar la reemitere este in jur de 1 Euro/card si contine si costurile legate de certificarea contactless. Cum in Romania se reemite anual cam o treime din portofoliul de carduri din circulatie, in cazul unei „full migration towards contactless” vorbim de investitii de cel putin 4 milioane de Euro anual.

La cum se vad lucrurile in acest moment, este evident ca migrarea catre contactless nu va fi totala, cu toate produsele in acelasi timp. Pentru inceput, cel mai probabil ca vor fi migrate produsele cele mai active la tranzactionare – care sa permita recuperarea mai rapida a investitiei.

Sunt multi specialisti din industrie, angajati ai bancilor implicate in proces, care apreciaza ca de anul viitor, cu exceptia cardurilor business, tot ce se reinnoieste va avea contactless „by default”. Aceasta inseamna ca pana la finele anului viitor, in Romania am putea vorbi de milioane de carduri contactless. Pentru acest an insa, portofoliul ar putea ajunge la jumatate de milion de carduri – cu conditia ca alti noi mari emitenti sa finalizeze certificarea in semestrul I astfel incat sa le permita trecerea la migrarea anumitor produse incepand cu semestrul II.

Avem nevoie de o strategie

Piata nu pare sa fi creionat o strategie clara pentru trecerea la contactless a bancilor locale. Pentru o serie de piete care sunt avansate tehnologic la acest capitol, o influenta foarte mare (in definitivarea unei strategii de dezvoltare) a avut-o sportul – in general – si organizarea unor evenimente de impact la marele public, in special.

Astfel, portofoliul de carduri si infrastructura de acceptare contactless s-a dezvoltat foarte mult in UK ca efect al organizarii Jocurilor Olimpice. Oportunitate care trebuia obligatoriu exploatata din perspectiva tehnologiei contactless. Rezultatul a fost ca, in prezent, jumatate din portofoliul european de carduri contactless al Visa este in Marea Britanie. Dupa Olimpiada din 2012, pe piata britanica existau deja in circulatie 24 mil. carduri contactless. Mai mult, unul din cinci carduri Visa, emise in UK, avea deja incorporata tehnologia contactless inca din septembrie 2012. In acest moment, la nivelul Europei, portofoliul de carduri Visa se ridica la aproximativ 470 milioane. Dintre acestea, 50 milioane (peste 10%) sunt contactless.

Un alt exemplu este Polonia, care a introdus cardurile PayPass in decembrie 2007, in premiera absoluta pentru spatiul Europei centrale si de rasarit (Middle-Eastern Europe). Ele erau din start acceptate in retele mari de comercianti precum McDonald’s. Mai mult, in faza initiala, pentru a genera cerere inca de la inceput, cardurile Maestro PayPass erau de tip prepaid, si reincarcabile, astfel ca puteau fi utilizate si de catre cei care nu aveau un cont bancar.

Particularitatea pietei a fost data si de faptul ca jucatori importanti din piata poloneza au decis sa migreze contactless tot portofoliul de carduri sarind peste etapa de cip. Este cazul PKO Bank Polski – cea mai mare banca din tara si prima banca locala care in decembrie 2010 anunta ca va migra  intregul portofoliu („mass deployment”) de carduri Visa debit pentru persoane fizice, de la banda magnetica direct la EMV contactless. Obiectivul declarat al bancii, la acel moment, era ca pana la finele anului 2011 sa emita 6,5 mil. de carduri Visa payWave. Miscarea a fost urmata si de emitentii de carduri MasterCard astfel ca, la finele anului 2012, jumatate din portofoliul de MasterCard era migrat la PayPass. In numai trei ani, intre 2009 si 2012, bancile poloneze au emis 13,4 milioane de carduri contactless (cat portofoliul actual total de carduri din Romania).

Aceasta pregatire strategica a culminat in 2012, cand Polonia a inregistrat cresteri fara precedent pe contacless ca urmare a organizarii Campionatului mondial de fotbal. Efectul, dupa cinci ani de la primele instrumente de plata contactless, 40% din portofoliul de carduri din Polonia este migrat la tehnologia contactless iar o treime din reteaua de POS-uri accepta la plata cardurile contactless.

In Romania, chiar daca nu a dus lipsa de evenimente sportive de prim rang in ultimii ani, avansarea tehnologica pe industria NOCASH nu a fost deloc influentata de organizarea acestora. Poate ca pe viitor, atunci cand se vor gandi la dezvoltarea platilor fara numerar, emitentii vor extinde discutiile dincolo de schemele de plata, mergand chiar pana la Comitetul Olimpic Roman si Federatiile Sportive.

Si pentru ca am adus in discutie viitorul, foarte importante au fost in acest an mesajele date la Gala NOCASH. Pe de o parte, reprezentantii industriei de profil au acordat premiul pentru „Pionierat in industria platilor fara numerar” unui proiect pilot din zona Near Field Communication (NFC) derulat in premiera pe piata romaneasca. Este vorba despre proiectul axat pe integrarea tehnologiei NFC in cartela SIM a telefonului mobil, derulat de BRD in parteneriat cu Orange. Alegerea industriei este interesanta pentru ca poate insemna recunoasterea infiriparii unei tendinte si pe piata romaneasca.

Pe de alta parte, Catalin Cretu – directorul general pentru Romania al Visa Europe, desi saluta astfel de initiative, remarca faptul ca ele nu vor face diferenta decat daca intreaga piata va dezvolta o strategie de trecere la noua tehnologie, fiind nevoie mai mult ca oricand de unitate si coerenta pentru a obtine masa critica si a putea misca lucrurile in directia dorita. Or la o astfel de strategie trebuie sa conlucreze atat bancile cat si producatorii si operatorii de telefonie mobila. Ceea ce este, la fel ca si tehnologia contactless – indiferent daca ea este prezenta pe carduri sau dispozitive mobile, o foarte mare provocare.

Noutăți
Cifra/Declaratia zilei

Anders Olofsson – former Head of Payments Finastra

Banking 4.0 – „how was the experience for you”

So many people are coming here to Bucharest, people that I see and interact on linkedin and now I get the change to meet them in person. It was like being to the Football World Cup but this was the World Cup on linkedin in payments and open banking.”

Many more interesting quotes in the video below:

Sondaj

In 23 septembrie 2019, BNR a anuntat infiintarea unui Fintech Innovation Hub pentru a sustine inovatia in domeniul serviciilor financiare si de plata. In acest sens, care credeti ca ar trebui sa fie urmatorul pas al bancii centrale?