Piata cardurilor in 2018: gradul de utilizare a crescut cu peste 20%, atat pe tranzactii cat si pe volume. Romanii au tranzactionat cu peste 10 mld. euro mai mult pe card in 2018 fata de 2017.

Romania a incheiat anul 2018 cu 17,4 mil. de carduri in circulatie, care au generat aproape 900 mil. de tranzactii, in valoare de aproximativ 300 mld. lei. Cresterea fata de anul precedent este de 6% pe carduri, 23% la numar de tranzactii si 21% pe volumele tranzactionate.

Sursa: BNR

Activitatea de emitere

La 31 decembrie 2018, soldul portofoliului de carduri valide, aflate in circulatie, era cu aproximativ un milion de carduri mai mare fata de decembrie 2017. Datele de mai jos releva ca la fiecare 10 carduri de debit s-a emis un card de credit.

Cresterea cardurilor de debit a fost insa influentata de emitentii nebancari de tichete de masa in format electronic, emise sub licenta internationala. Edenred bunaoara, a ajuns la finele anului trecut, la un portofoliu de 916.000 de carduri, in crestere cu 366.000 unitati fata de 31 decembrie 2017. Daca la aceasta crestere adaugam evolutia portofoliilor celorlalti jucatori nebancari din piata tichetelor de masa in format electronic, rezulta ca cel putin jumatate din cresterea de 1 mil. de carduri per total portofoliu piata, de datoreaza acestor emitenti.

Un alt factor important este datorat emitentii nebancari ai cardurilor de masa. Este vorba de adoptia tehnologiei contactless. Daca per total piata, gradul de adoptie al tehnologiei contactless este de peste 70%, calculat ca total tranzactii de plati contactless in total tranzactii de plati cu cardul, in cazul emitentilor cardurilor de masa ponderea este cu mult mai mare. In cazul Edenred de pilda, vorbim de 97%.

Pe carduri de credit, portofoliul a atins un maxim istoric, la 2,9 mil. unitati, in crestere – pe sold – cu 84.000 de unitati fata de decembrie 2017. Pe acest segment al pietei, influenta bancilor a fost mai puternica in ceea ce priveste cresterea portofoliului. Doar programul de co-branded al Raiffeisen Bank, in parteneriat cu eMag, a generat emiterea a 25.600 de carduri de credit in 2018.

Ca tendinta, piata cardului de credit a intrat inca din 2017 intr-o faza de consolidare, dupa ce in perioada martie 2015 – decembrie 2016, portofoliul a crescut accelerat de la 2,31 mil. la 2,83 mil unitati carduri de credit.

Infrastructura de acceptare si grad de utilizare

Sursa: BNR

Asa cum se vede si din tabelele de mai sus, infrastructura de acceptare a crescut cu peste 10.000 de terminale in 2o18. Doua observatii. Prima este ca reteaua de ATM-uri a continuat sa se reduca cu alte 425 de terminale. Practic, in ultimii trei ani, reteaua nationala de ATM-uri s-a comprimat cu aproape 10% – fata de maximul de 11.738 terminale inregistrat in iunie 2015.

A doua observatie este ca reteaua de POS-uri si-a incetinit si ea substantial ritmul de crestere. Astfel, reteaua nationala de terminale POS  a crescut in tot anul 2018 cu mai putin decat o facea la nivelul unui trimestru in prima jumatate din 2017. Concret, cresterea din 2018 a fost de 10400 de terminale, fata de  peste 16.000 in Trim. I 2017 si aproximativ 12.000 in Trim. II 2017.

Evolutia a fost un efect imediat al reducerii pragului cifrei de afaceri de la care comerciantii erau obligati sa accepte cardul la plata (de la 50.000 euro la numai 10.000 euro) si dovedeste inca odata ca pentru foarte multi comercianti, dupa aproape 25 de ani de la introducere, acceptarea cardului nu este inca perceputa ca un avantaj economic ci mai degraba ca o obligatie fiscala, impusa prin legislatie.

Cu toate acestea, 7 din 10 tranzactii cu cardul sunt astazi plati la comercianti. Dintre cele 895 mil. de tranzactii, 611 mil. au fost tranzactii la POS, exclusiv plati. Legat de comportamentul de utilizare al posesorului de card, se constata ca ritmul de crestere a tranzactiilor comerciale este de patru ori mai mare (31%) fata de cel inregistrat la ATM (8%).

Mai mult, dintre cele 167 mil. de tranzactii, cat reprezinta cresterea pe sold a tranzactiilor cu cardul in 2018 fata de 2017, aproape 90% este generat de tranzactionarea la POS.

Sursa: BNR

Chiar daca in continuare avem peste 4 mil. de carduri care stau neutilizate in portofele (in crestere fata de 2017!), se constata ca in fiecare zi din 2018 s-au efectuat cu 460.000 mai multe tranzactii decat in 2017. Din perspectiva volumelor, romanii au tranzactionat pe card cu peste 10 mld. euro mai mult in 2018 fata de anul precedent, ajungand la un total de aproape 52 mld. euro – o patrime din PIB! (care in 2018 a fost de 940,477  mld. lei – 202 mld. euro).

Acesta este un efect imediat al majorarilor salariale, in special in sectorul public, si de pensii din ultimii ani. Potrivit Consiliului Fiscal,  anvelopa salarială în sectorul public este deja din 2018 la maxime istorice și se situează deasupra cifrei de la nivelul UE28 (10,8% din PIB după standarde ESA2010 față de 9,9% din PIB la nivelul UE28, conform estimărilor Comisiei Europene).

Ce urmeaza?
Pentru ca 6 din 7 lei cheltuiti de romani sunt inca in numerar iar peste o treime dintre posesorii de card inca nu stiu ca tranzactia de plata la comerciant nu este comisionata, ne asteptam in continuare la campanii de promovare si educare a posesorului de card.

Cel mai mare potential ramane pe segmentul de comert electronic, unde piata locala va fi fundamental influentata de doi factori: cresterea retelelor de pachetomate si livrarea imediata a banilor in cont, dupa inapoierea unui produs refuzat.

Faptul ca posesorul de card isi va putea ridica un colet in drum spre casa sau spre birou va da un impuls comenzilor online. La fel se va intampla si cand romanul va sti ca dupa ce a returnat un produs, banii ii vor fi transferati in timp real, fara zile sau chiar saptamani de tergiversari.

Visa a confirmat, chiar la Gala NOCASH din 9 mai, ca aceasta facilitate va fi disponibila „in curand”. Este foarte probabil ca un alt efect al acestor doua masuri sa fie scaderea ponderii platii cu numerar a comenzilor online, cu cel putin 10 puncte procentuale in urmatorii doi ani.

Cel tarziu in luna august, in piata va fi introdusa plata cu Apple Pay. BT, ING, Orange Money si Edenred au anuntat deja ca vor oferi clientilor lor aceasta solutie de plata. Aceasta inseamna ca posesorii a peste 6 mil. de carduri – o treime din actualul portofoliu valid aflat in circulatie – isi vor putea incarca produsele in aplicatia de plata.

Chiar daca pentru banci nu va fi neaparat un business profitabil pe termen scurt, pe termen lung va influenta definitiv comportamentul de plata si adoptia mobilului ca instrument de plata. In acest moment, BT are 200.000 de utilizatori de wallet iar Netopia a declarat ca are 120.000 de utilizatori de MobilPay wallet. La acestia se adauga, utilizatorii de ING Pay, si ei peste 100.000. Foarte probabil ca pana la finele anului viitor vom avea undeva intre 1 si 1,5 mil. de utilizatori activi de wallet in Romania.

Lansarea de catre CE Bank si BT a serviciului Plati Instant,  a deschis un nou capitol in evolutia serviciilor financiare din Romania, pentru ca vine cu un nou standard: platile interbancare, din cont in cont, de pana in 50.000 lei, se vor realiza in maxim 10 secunde, non-stop, 365 zile pe an. Deocamdata intre clientii celor doua banci, dar este asteptata si BCR sa intre in aceasta sechema, plus alte cinci banci mai mici pana la finele acestui an. Ramane de vazut daca aceasta facilitate va fi implementata la nivel de sistem, pentru ca numai asa isi poate arata efectele pozitive.

Va fi interesant de urmarit presiunea consumatorului pentru introducerea pe scara larga a acestui serviciu si in ce masura serviciul Plati Instant va fi un criteriu pentru selectia unei banci, indiferent daca vorbim de deschiderea unui cont sau de pastrarea relatiei cu banca actuala.

In fine, PSD2 si open banking isi vor arata si ele efectele, in special pe zona de online boarding si acordarea de credite de la distanta, fara a mai fi nevoie de prezenta in sucursala a clientului pentru semnarea contractului. Aceasta inseamna ca un client poate fi atras in sistem mai usor.

Imaginati-va ca cineva este in cautare de o vacanta pentru concediul de vara, dar inca nu este posesor de card si poate nici de cont bancar. Intrarea pe o platforma online a unei agentii de turism ii va permite clientului sa contracteze vacanta dorita printr-un credit, direct din platforma retailerului online. Ne asteptam ca generalizarea acestei facilitati, pentru ca in prezent este deja disponibila pe cateva sute de platforme online ale retailerilor din Romania, sa reprezinte un alt factor de crestere al comertului electronic.

Extras din Raportul Anual al Pietei Cardurilor