Perspectivele macroeconomice obligă băncile din România să-și ajusteze strategia. In special cele care opereaza in Republica Moldova – analiza Deloitte

Care sunt zonele vulnerabile la care trebuie să fie atente?

un articol de Dimitrios Goranitis, Liderul servicii de consultanță pentru sistemul bancar și piețe de capital, Deloitte Central Europe

După aproape un deceniu de creștere foarte puternică a PIB-ului, România se pregătește pentru o încetinire economică bruscă. Potrivit raportului Comisiei Europene din 11 noiembrie 2022, România va închide anul 2022 cu o creștere de 5,8% a PIB-ului, semn al unei redresări economice post-pandemie, bazată în principal pe consumul intern. Pe de altă parte, însă, creșterea estimată a PIB-ului pentru 2023 este de sub 2%, cu perspective mai degrabă negative, în condițiile în care România a întârziat conceperea și implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), ceea ce duce la o scădere a investițiilor viitoare.

Potrivit Comisiei Europene, este de așteptat ca România să nu beneficieze de sprijin semnificativ extern. Se preconizează că inflația se va menține ridicată pe tot parcursul anului 2023, iar reducerea deficitului comercial, aflat la cel mai înalt nivel din toate timpurile, va rămâne o provocare, având în vedere contextul macroeconomic și alegerile din 2024.

În raportul de țară din 26 septembrie 2022, Fondul Monetar Internațional (FMI) recomandă României să implementeze măsuri de disciplină fiscală prin reducerea cheltuielilor (inclusiv legate de plafonarea prețurilor la energie), creșterea impozitării (venituri personale, TVA) și devalorizarea leului. Propunerile de măsuri de austeritate din partea FMI vor reduce, desigur, veniturile disponibile și, în consecință, vor duce la o dinamică scăzută a creșterii PIB-ului bazate pe consum. Conform raportului ING CEEMEA FX Outlook 2023, leul se va deprecia semnificativ în prima jumătate a anului 2023.

De asemenea, din punct de vedere geopolitic, România, la fel ca Polonia, se află în imediata apropiere a conflictului generat de Rusia. Nu este o coincidență faptul că, în 2023, România își va mări cheltuielile pentru apărare la 2,5% din PIB, urmând aceeași direcție ca Polonia de a aloca un buget mai generos acestui domeniu. Tensiunile geopolitice vor continua, în contextul în care Republica Moldova se confruntă cu o amenințare din ce în ce mai mare din partea Rusiei, iar regiunea, cu o probabilitate mai mare de contagiune.

Acestea fiind spuse, se pare că prognoza macroeconomică pentru România este încă mai optimistă decât perspectivele generale privind Uniunea Europeană. Potrivit CNBC, „zona euro va trece printr-o perioadă de recesiune profundă și se va redresa dificil și lent”. Articolul citează declarațiile lui Christine Lagarde, Președinta Băncii Centrale Europene (BCE), cu privire la probabilitatea crescută de recesiune, precum și pe ale economiștilor BCE cu privire la o recesiune „profundă” în primul semestru al anului 2023, urmată de o redresare lentă, din cauza dinamicii pieței de energie și a întreruperilor înregistrate pe lanțurile de aprovizionare. Articolul subliniază creșterea negativă a PIB-ului Germaniei în 2023, de -1%, iar anterior, am asistat la scenarii sumbre pentru Italia, în timp ce Austria și Belgia deja înregistrează contracție economică, potrivit estimărilor.

Perspectivele macroeconomice privind UE și România determină sectorul bancar să-și ajusteze strategia. Băncile din România vor intra în această etapă de corecție mai bine capitalizate decât oricând, însă vor exista zone vulnerabile la care trebuie să fie atente.

Autoritățile de supraveghere au cerut băncilor să-și reevalueze strategia și modelul de business pentru a asigura viabilitatea strategiei actuale și a profitabilității, ținând cont de apetitul pentru risc al băncilor. Pentru a recalibra eficient strategia și a avea un model de afaceri viabil (pe termen scurt, mediu și lung), băncile trebuie să-și alinieze apetitul pentru risc la mediul concurențial în care activează și la proiecțiile financiare. Cele mai mari provocări legate de proiecțiile financiare sunt calitatea activelor și modelul de înregistrare a provizioanelor. După ce băncile au avut trei ani extraordinari, dar pe ale căror cifre, din păcate, nu se pot baza, deoarece ele nu reflectă calitatea reală a activelor – din cauze multiple, care includ măsurile de sprijin guvernamental, precum moratoriile, ce fac ca împrumuturile neperformante să nu fie încă vizibile în bilanțuri -, acum trebuie să-și recalibreze metodologia IFRS9 și modelele de provizionare.

La fel ca în toate statele UE, autoritățile locale de supraveghere și autoritatea națională de rezoluție presează băncile să se conformeze cerințelor minime de fonduri proprii și de pasive eligibile (MREL). Situația actuală a piețelor europene de capital și monetare face ca emisiunea de obligațiuni MREL de către creditorii români să fie un demers deosebit de costisitor, punând presiune suplimentară asupra potențialei profitabilități a modelului de business.

Prezența băncilor românești în Republica Moldova (prin filiale ori sucursale ale băncilor cu capital românesc sau ale subsidiarelor din România ale băncilor din zona euro) provoacă îngrijorare din punctul de vedere al capacității de asigurare a continuității și de reluare a activității în cazul în care conflictul s-ar extinde în Republica Moldova. Presiunea geopolitică obligă băncile să-și evalueze opțiunile de gestionare a prezenței în această țară – pot să iasă de pe acea piață sau să se protejeze cu ajutorul unui mod hibrid și mai riguros de asigurare a continuității businessului. Experiența din Ucraina a dat câteva lecții valoroase băncilor europene și românești.

Înrăutățirea climatului economic a generat creșterea riscului de credit și va duce la deteriorarea calității portofoliilor de credite. Trecerea unor active din categoria I (credite care nu au suferit creșteri semnificative ale riscului de credit) în categoria a II-a (debitori cu un risc crescut față de cel previzionat la momentul acordării creditului) sau o trecere din categoria a II-a în cea de-a III-a (credite neperformante) va influența previziunile băncilor privind provizioanele și, într-un scenariu pesimist, le va crește rata de credite neperformante. În ambele cazuri, băncile au nevoie de un cadru ajustat de indicatori cu ajutorul cărora să identifice din timp creditele care au nevoie de restructurare. De asemenea, ele trebuie să ia inițiativa și să-și facă un plan de optimizare a bilanțului care include vânzarea de credite neperformante. Cadrul fiscal actual ridică obstacole în acest sens, așadar este nevoie de atenție sporită privind modul în care autoritatea de reglementare se coordonează cu statul pentru a oferi băncilor posibilitatea de a renunța la expunerile neperformante costisitoare.

În ciuda turbulențelor geopolitice și financiare, BCE și BNR au dat dovadă de un apetit scăzut față de încetinirea procesului de tranziție verde. Dimpotrivă, BCE a dat un ultim avertisment băncilor din zona euro și le-a cerut să-și identifice, raporteze și gestioneze vulnerabilitățile, în timp ce BNR pregătește un cadru foarte elaborat de supraveghere în privința riscurilor climatice, care va genera și el provocări băncilor din România. Cadrul de supraveghere privind riscurile climatice din România va fi primul de acest gen din UE, conform așteptărilor. Băncile vor trebui, în esență, să își re-segmenteze portofoliile pe baza unor indicatori privind riscurile climatice, a unei modalități de cuantificare a riscurilor și a strategiei de abordare a acestora.

De asemenea, băncile din România vor trebui să-și intensifice eforturile de asigurare a protecției în fața riscurilor cibernetice. Intensificarea războiului cibernetic și situația geopolitică instabilă cresc mai mult decât oricând riscul de contagiune în Europa Centrală și în România, inclusiv prin măsuri neconvenționale, cum ar fi atacurile cibernetice. Deși băncile din România au făcut progrese, procesul accelerat de transformare digitală din ultimii ani le face mai vulnerabile decât oricând.