[stock-market-ticker symbols="FB;BABA;AMZN;AXP;AAPL;DBD;EEFT;GTO.AS;ING.PA;MA;MGI;NPSNY;NCR;PYPL;005930.KS;SQ;HO.PA;V;WDI.DE;WU;WP" width="100%" palette="financial-light"]

Pachetul de legi anticamatarie: Uuups, sucursalele institutiilor de credit straine din UE au ramas pe afara!

17 ianuarie 2020

un articol scris de Cristian Bichi, consilier al guvernatorului BNR
pe probleme de stabilitate financiară.

Un pachet de legi anticămătărie a fost transmis recent la Camera Deputaților pentru dezbatere. Trei dintre cele patru proiecte de lege din pachet păcătuiesc însă prin definirea defectuoasă a noțiunii de creditor financiar, ceea ce duce la neincluderea în sfera lor viitoare de aplicabilitate a sucursalelor instituțiilor de credit străine din Uniunea Europeană (UE) ce operează pe teritoriul României.

Și uite așa, dintr-o greșeală ce relevă o slabă cunoaștere a legislației bancare europene și naționale, se poate ajunge, în absența corecțiilor, la discriminarea instituțiilor de credit persoane juridice române, unele dintre ele cu capital majoritar românesc, prin crearea de condiții competitive inegale.

O greșeală uriașă

Cele trei proiecte de lege, odată adoptate, se vor aplica, după cum este stipulat în textul lor, raporturilor juridice dintre consumatori și creditorii financiari. Potrivit definiției oferite în aceste proiecte, prin noțiunea de creditor financiar se înțelege “o instituție de credit autorizată de Banca Naționala a României, o instituție financiară nebancară sau o entitate care desfășoară activitatea de recuperare creanțe”.

Utilizarea sintagmei “instituție de credit autorizată (n.n. – sublinierea ne aparține) de Banca Naționala a României” reprezintă cheia problemei. În conformitate cu legislația națională în vigoare, BNR autorizează instituțiile de credit persoane juridice române și sucursalele instituțiilor de credit din țări non-UE (“țări terțe”). Sucursalele instituțiilor de credit străine din țări ale UE, ce operează în România, sunt supuse doar unei proceduri de notificare. Prin urmare, aceste sucursale nu vor intra sub incidența prevederilor normative preconizate (…)

Cum a fost posibilă o asemenea eroare?

Ne aflăm în fața unei erori majore, cu repetiție, a inițiatorului proiectelor legislative, întrucât este greu de crezut că acesta a dorit să excludă sucursalele instituțiilor de credit străine din alte state membre UE din sfera de aplicabilitate a celor trei viitoare legi.

O astfel de greșeală, necorectată, ar avea ca efect aplicarea unui tratament mai favorabil sucursalelor institutiilor de credit străine din UE, care vor putea opera fără a se supune restricțiilor impuse instituțiilor de credit, persoane juridice române[iv]. Să nu uităm că acestă ultimă categorie de entități cuprinde pe lângă filialele din România ale institutiilor de credit străine și instituții de credit autohtone cu capital majoritar românesc.

Tratamentul diferențiat aplicabil celor două categorii de instituții de credit va genera o segmentare a pieței bancare și va distorsiona condițiile de concurență.

Față de această eroare monumentală, ce putea fi prevenită doar printr-o simplă citire a OUG nr. 99/2006, nu știu dacă să râd sau să plâng[v]. Este însă clar că, fără corecții legislative, limitele de dobândă dorite de inițiator nu au cum să fie aplicate în cazul persoanelor ce obțin împrumuturi de la sucursalele instituțiilor de credit din alte state membre UE ce operează în România. Nici proiectata protecție a consumatorilor împotriva riscului valutar în contractele de credit încheiate de aceștia cu sucursalele respective nu va fi posibilă.

Eroarea este de natură să genereze îndoieli puternice în privința a cât de bine cunosc legislația bancară europeană și națională (și mecanismele pieței bancare autohtone) persoanele care oferă consultanță juridică inițiatorului celor trei proiecte legislative. Pe acest fundal, “se spărie gândul”, vorba cronicarului, de faptul că reglementări sensibile cu impact major asupra economiei naționale sunt propuse fără a exista studii de impact.

[iv] De exemplu, sucursalele băncilor străine nu vor trebui să respecte limitele de dobânzi.

[v] Aceasta nu ar fi unica eroare majoră. Să ne reamintim de alte erori anterioare antologice, cum ar fi confuzia între puncte procentuale și procente sau prevederile conform cărora se introduceau limite de dobândă fără a se specifica baza de referință, adică fără a se indica la ce se aplicau acestea (a se vedea în această privință articolul aflat pe prezentul blog – Inițiativa legislativă privind protecția consumatorilor împotriva camătei: Procente sau puncte procentuale?).

Adauga comentariu

Noutăți
Cifra/Declaratia zilei

Anders Olofsson – former Head of Payments Finastra

Banking 4.0 – „how was the experience for you”

So many people are coming here to Bucharest, people that I see and interact on linkedin and now I get the change to meet them in person. It was like being to the Football World Cup but this was the World Cup on linkedin in payments and open banking.”

Many more interesting quotes in the video below:

Sondaj

In 23 septembrie 2019, BNR a anuntat infiintarea unui Fintech Innovation Hub pentru a sustine inovatia in domeniul serviciilor financiare si de plata. In acest sens, care credeti ca ar trebui sa fie urmatorul pas al bancii centrale?