[stock-market-ticker symbols="FB;BABA;AMZN;AXP;AAPL;DBD;EEFT;GTO.AS;ING.PA;MA;MGI;NPSNY;NCR;PYPL;005930.KS;SQ;HO.PA;V;WDI.DE;WU;WP" width="100%" palette="financial-light"]

Numarul restantierilor la maximul ultimilor trei ani – modificarile legislative ii fac pe debitori sa creada ca ar putea scapa de credit si amana plata

12 iulie 2016

Semnal de alarmă. Numărul restanţierilor băncilor a crescut cu peste 35.000 de persoane în numai cinci luni. Doar în mai 10.000 de români au rămas în urmă cu plata ratelor, ducând numărul restanţierilor la vârful ultimilor trei ani

Primele cinci luni din an nu au adus veşti bune pentru bancheri la capitolul nu­măr de restanţeri, în condiţiile în ca­re numărul persoa­nelor fizice cu res­tan­­ţe mai mari de 30 de zile s-a apropiat de 740.000 în luna mai, cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, po­­trivit da­telor BNR. Astfel, numărul per­soa­ne­lor rămase în urmă cu plata ratelor a cres­­­cut cu aproximativ 6% în pri­mele cinci luni ale anului. Spre com­paraţie, în intervalul ianuarie – mai de anul tre­cut numărul restanţierilor era în scă­dere.

Creşterea numărului restanţierilor pare o situaţie paradoxală, având în vedere că în ultimul an economia românească a crescut, la fel ca şi nivelul salariilor, iar costul finanţării s-a redus, dobânzile ajungând chiar la minime istorice.

„Nu cred că există o explicaţie pe fundamente a creşterii numărului de restanţieri, în condiţiile în care economia a mers bine, somajul a rămas constant, veniturile au crescut semnificativ. Creşterea poate să aibă legătură şi cu noile legi sau discuţii pe tema altor modificări legislative, care să îi fi determinat pe debitori să se gândească că ar putea scăpa de credit şi de aceea au decis să amâne plata. Iniţiativele legislative din ultima perioadă încurajează un astfel de comportament“, a explicat analistul economic Aurelian Dochia.

În ultima perioadă de timp s-a înmulţit numărul iniţiativelor legis­lative care îşi propun să ajute debitorii încăr­caţi de presiunea cursului de schimb (cum sunt cei cu credite în franci elveţieni) sau pe cei care au cum­părat imobile precriză, iar în prezent plătesc rate la bancă pentru o locuinţă cu un preţ majorat şi de câteva ori (darea în plată).

Lunile martie şi mai din 2016 s-au dovedit a fi cele mai problematice pentru bancheri, în contextul în care în aceste perioade peste 10.000 de români s-au adăugat la lista restanţierilor.

De regulă lunile de vară aduc o creş­tere a numărului de restanţieri la bănci, creş­terea în lunile de vară fiind pusă pe seama faptului că unii români preferă să plece în vacanţă şi să amâne plata ratelor.

În aceste condiţii este de aşteptat ca numărul românilor cu restanţe mai mari de 30 de zile la bănci să crească şi în lunii viitoare.

Dacă numărul restanţierior a crescut semnificativ în ultimul an, valoarea restanţelor a rămas constantă. Restanţele însumau aproape 11,5 miliarde de lei la finalul lunii mai a acestui an (2,6 mld. euro), cu doar 1% peste nivelul din mai 2015.

Nu doar numărul de clienţi cu restanţe a crescut în utlimul an, ci şi numărul total de clienţi. Potrivit datelor BNR, numărul clienţilor care au credite mai mari de 20.000 de lei (4.500 euro) a ajuns la aproape 926.000 în luna mai, ceea ce înseamnă că aproximativ 73.000 de români au trecut pragul sucursalelor bancare şi au primit avizul favorabil pentru finanţare din parte băncilor în ultimul an.

evolutia restantierilor iul 2015-mai2016

Sursa: www.zf.ro

Noutăți
Cifra/Declaratia zilei

Anders Olofsson – former Head of Payments Finastra

Banking 4.0 – „how was the experience for you”

So many people are coming here to Bucharest, people that I see and interact on linkedin and now I get the change to meet them in person. It was like being to the Football World Cup but this was the World Cup on linkedin in payments and open banking.”

Many more interesting quotes in the video below:

Sondaj

In 23 septembrie 2019, BNR a anuntat infiintarea unui Fintech Innovation Hub pentru a sustine inovatia in domeniul serviciilor financiare si de plata. In acest sens, care credeti ca ar trebui sa fie urmatorul pas al bancii centrale?