Momente cheie in 2015 – tendinte pentru 2016, marea lor majoritate generate de schimbarea legislatiei

4 ianuarie 2016

2015 a fost marcat de cateva momente cheie care vor stabili tendinte pentru 2016 si anii care vor urma.

A fost pentru prima oara – in trimestrul I al anului 2015 – cand numarul de tranzactii de plati cu cardul la comercianti a depasit numarul tranzactiilor de retragere numerar la ATM-uri. In ultimii ani, cresterea numarului de tranzactii comerciale a fost de 4 puncte procentuale.

Este de asteptat ca acest ritm de crestere sa fie mai sustinut in acest an, ca efect direct al legislatiei. Astfel, avem mai intai intrarea in vigoare, incepand cu 9 decembrie 2015, a noilor niveluri de comisioane de interchange pentru acceptarea cardurilor la plata (0,2% pentru cardul de debit si 0,3% pentru cel de credit). Aceasta va conduce la cresterea retelei de acceptare, nivelul comisionului nemaifiind acum un obstacol. Schemele de plata se asteapta ca reteaua de POS-uri sa creasca usor cu 10% in 2016, la peste 150.000 de terminale.

Reducerea comisioanelor de interchange va avea cea mai mare influenta pozitiva asupra comertului electronic. Deja principalii procesatori au anuntat ca nivelul comisionului practicat este de 1% (din 9 decembrie 2015),  fata de o medie de 2,5%. Atat reprezentantii bancilor cat si ai marilor comercianti, cred ca in mai putin de trei ani, bancile vor compensa pierderea de venituri din scaderea actuala a interchange-ului cu veniturile obtinute din cresterea volumelor tranzactionate.

De asemenea, salariul minim va creste cu 19% la 1.250 lei/luna incepand cu mai 2016 fata de 1.050 lei/luna in prezent. In contextul in care – tot ca urmare a schimbarii legislatiei in 2015 – tichetele de masa vor putea fi acordate si electronic, pe card, ne asteptam la cresterea mai consistenta – fata de ultimii ani – a volumelor tranzactionate pe card, in general, si la comercianti, in special. De altfel, emitentii clasici de tichete au trecut deja la emiterea cardurilor de masa sub licenta MasterCard inca din 2015, din 2016 urmand sa emita si bancile. Aceasta va fi principalul element de noutate din perspectiva emiterii.

La aceasta se va adauga o alta noutate, privita cu rezerva in acest moment de concurenta bancara. Este vorba de intentia declarata a Postei Romane de a intra, in 2016, ca emitent in piata cardurilor – inclusiv de credit, in urma unui acord de parteneriat cu Nexte Bank. Posta a anuntat ca noile servicii si produse financiare vor putea fi oferite si prin intermediul unei retele proprii de ATM-uri. Aceste schimbari au fost angajate si se vad deja. Site-ul Postei Romane este acum o platforma care permite servicii pe plati electronice si transfer de bani iar institutie are in derulare licitatii, de 18 mil. euro, pentru imbunatatirea sistemelor informatice.

Pe partea de acceptare vom asista la ajustarea unor modele de business, schimbarile urmand a fi vizibile si la nivelul caselor de marcat unde nu vom mai vedea decat un singur terminal POS, indiferent daca respectivul comerciant acceptator are sau nu, in derulare, programe de plata in rate cu bobanda zero, cu mai multe banci.

Pe de o parte, din partea bancilor vom asista la o externalizare a serviciilor din activitatea de carduri. In piata sunt companii care ofera servicii prin retele independente, atat de ATM-uri (Euronet) cat si de POS-uri (Provus). Pe de alta parte, vom asista si din partea comerciantilor la o schimbare de atitudine in materie investitionala astfel ca vom vedea retele proprii de POS-uri detinute de acestia.

In plan tehnologic, va continua ofensiva contactless care in 2016 va atinge masa critica, atat din perspectiva cardurilor migrate in portofoliile bancilor cat si din cea a retelei de acceptare. Platile contactless vor fi din ce in ce mai prezente: de la festivaluri si concerte, si pana la cumparaturile din piete, direct la taraba.

Incet, platile contactless vor migra de pe carduri catre terminale mobile – in special smart phone-uri. Procesul a inceput deja inca din 2015 dar este intr-o faza incipienta. In acest moment peste 30.000 de romani folosesc aplicatia de mobile wallet pentru plati a celor de la Netopia MobilPay (cu care se poate face plati inclusiv in Cora) si peste 300.000 de romani si-au salvat cardurile de fidelitate in telefonul mobil folosind aplicatia Virtual Cards.

Pentru 2016 se asteapta ca in piata sa fie lansate si alte instrumente de plata, de aceasta data insa vorbim de produse din categoria „whearables”, cu preponderenta bratari, in special pentru evenimentele mari cu public numeros.

Chiar daca introducerea plafoanelor de plati in numerar intre companii, intre persoane fizice si companii, nu a avut efectul scontat in privinta reducerii numerarului din circulatie – acesta ajungand la maxime istorice in noiembrie (45,5 mld. lei) credem ca reducerea TVA cu 4 pp de la 1 ianuarie a.c. (pana la 20%) va contribui mai mult la reducerea evaziunii fiscale, prin diminuarea economei subterane, ceea ce s-ar putea vedea si in cresterea gradului de adoptie al platilor electronice.

Nu in ultimul rand, in prima parte a acestui an, platforma de plati online taxe si impozite ghiseul.ro va trece de la Asociatia de Plati Electronice din Romania (APERO) la Ministerul Finantelor Publice, garantie a faptului ca aceasta urmeaza a fi dezvoltata in continuare, de aceasta data ca strategie guvernamentala de promovare a platilor electronice la nivelul adimnistratiei publice.

Adauga comentariu

Noutăți
Cifra/Declaratia zilei

Gabriela Nistor – director general adjunct BT

Tendinţele pe care le-am remarcat înainte de începerea pandemiei s-au accelerat pe perioada stării de urgenţă. Am văzut acest lucru ca o oportunitate, un tipping point pentru bancă. Post-pandemie nu avem cum sa ne întoarcem la comportamentul financiar pe care îl aveam până în februarie a.c. Relaţia românilor cu online-ul s-a schimbat. In plus, cardul fizic se va dematerializa. Vom asista la o scădere a cererii pentru cardurile fizice, respectiv la o creştere a preferinţei pentru componenta digitală a acestora.”

Sondaj

In 23 septembrie 2019, BNR a anuntat infiintarea unui Fintech Innovation Hub pentru a sustine inovatia in domeniul serviciilor financiare si de plata. In acest sens, care credeti ca ar trebui sa fie urmatorul pas al bancii centrale in 2020?